Vindecarea robului unui sutaș
1 După ce a sfârșit de rostit toate aceste cuvântări înaintea norodului care-L asculta, Isus a intrat în Capernaum. 2 Un sutaș avea un rob la care ținea foarte mult și care era bolnav pe moarte. 3 Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutașul a trimis la El pe niște bătrâni ai iudeilor, ca să-L roage să vină să vindece pe robul lui. 4 Aceștia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul și au zis: „Face să-i faci acest bine, 5 căci iubește neamul nostru și el ne-a zidit sinagoga.” 6 Isus a plecat cu ei, dar nu era departe de casă când sutașul a trimis la El pe niște prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te mai osteni atâta, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu. 7 De aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci zi o vorbă, și robul meu va fi tămăduit. 8 Căci și eu, care sunt sub stăpânirea altuia, am sub mine ostași. Și zic unuia: ‘Du-te!’ și se duce; altuia: ‘Vino!’ și vine; și robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ și-l face.” 9 Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a minunat de sutaș, S-a întors spre norodul care mergea după El și a zis: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință atât de mare.” 10 Când s-au întors acasă, trimișii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.
Învierea fiului văduvei din Nain
11 În ziua următoare, Isus Se ducea într-o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui și norod mult. 12 Când S-a apropiat de poarta cetății, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; și cu ea erau o mulțime de oameni din cetate. 13 Domnului, când a văzut-o, I s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu plânge!” 14 Apoi, S-a apropiat și S-a atins de raclă. Cei ce o duceau s-au oprit. El a zis: „Tinerelule, scoală-te , îți spun!” 15 Mortul a șezut în capul oaselor și a început să vorbească. Isus l-a dat înapoi maicii lui. 16 Toți au fost cuprinși de frică, slăveau pe Dumnezeu și ziceau: „Un mare proroc s-a ridicat între noi; și Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.” 17 Vestea aceasta despre Isus s-a răspândit în toată Iudeea și prin toate împrejurimile.
Trimișii lui Ioan Botezătorul
18 Ucenicii lui Ioan au dat de știre învățătorului lor despre toate aceste lucruri. 19 Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi și i-a trimis la Isus să-L întrebe: „Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?” 20 Aceștia, când s-au înfățișat înaintea lui Isus, I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: ‘Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?’” 21 Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulți de boli, de chinuri, de duhuri rele și multor orbi le-a dăruit vederea. 22 Și , drept răspuns, le-a zis: „Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce ați văzut și auzit: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 23 Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.”
Mărturia lui Isus despre Ioan
24 După ce au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vânt? 25 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi și cei ce trăiesc în desfătări sunt în casele împăraților. 26 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un proroc? Da, vă spun, și mai mult decât un proroc. 27 El este acela despre care este scris: ‘Iată, trimit pe solul Meu înaintea Feței Tale, care Îți va pregăti calea înaintea Ta.’ 28 Vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuși cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el. 29 Și tot norodul care l-a auzit și chiar vameșii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan, 30 dar fariseii și învățătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui. 31 Cu cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Și cu cine seamănă ei? 32 Seamănă cu niște copii care stau în piață și strigă unii către alții: ‘V-am cântat din fluier, și n-ați jucat; v-am cântat de jale, și n-ați plâns.’ 33 În adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, și ziceți: ‘Are drac.’ 34 A venit Fiul omului, mâncând și bând, și ziceți: ‘Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor.’ 35 Totuși Înțelepciunea a fost găsită dreaptă de toți copiii ei.”
Femeia păcătoasă
36 Un fariseu a rugat pe Isus să mănânce la el. Isus a intrat în casa fariseului și a șezut la masă. 37 Și iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa fariseului. A adus un vas de alabastru cu mir mirositor 38 și stătea înapoi lângă picioarele lui Isus și plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei și să le șteargă cu părul capului ei; le săruta mult și le ungea cu mir. 39 Când a văzut lucrul acesta, fariseul care-L poftise și-a zis: „Omul acesta , dacă ar fi un proroc, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care se atinge de El: că este o păcătoasă.” 40 Isus a luat cuvântul și i-a zis: „Simone, am să-ți spun ceva.” „Spune, Învățătorule”, I-a răspuns el. 41 „Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt, cu cincizeci. 42 Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?” 43 Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.” Isus i-a zis: „Drept ai judecat.” 44 Apoi S-a întors spre femeie și a zis lui Simon: „Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei și Mi le-a șters cu părul capului ei. 45 Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. 46 Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir. 47 De aceea îți spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin iubește puțin.” 48 Apoi a zis femeii: „Iertate îți sunt păcatele!” 49 Cei ce ședeau cu El la masă au început să zică între ei: „Cine este Acesta de iartă chiar și păcatele?” 50 Dar Isus a zis femeii: „Credința ta te-a mântuit; du-te în pace.”
O sastearimos le kandimatorehko khă sutašehko.
1 Pala so mothodea kadala divanuri angloa norodo, kai ašunela Les, o Isus šutea pe ando Kapernaum.
2 Khă sutašo sas les khă kanditori ka sao nikrălas but dă sa, thai sao sas nasfalo mullimahko.
3 Anda kă ašundeasas dindoi duma poa Isus, o sutašo tradea Leste varesar phură le iudeiengă, kaste rudin Les te avel te sastearăl lehkă kanditores.
4 Kadala avile koa Isus, rudisarde pe but Leste, thai phendine: „Kărdeol pe te kărăs lehkă kadoa mišto;
5 kă kamel amară neamos, thai o vazdea amengă e khăngări.”
6 O Isus teleardea lença; ta nas dur andoa khăr, kana o sutašo tradea Leste varesar amal te phenen Lehkă: „Raia, na mai ašadeo kaditi, kă či sîm vreniko te šos tu ande muro khăr.
7 Anda kodea či na či dindema vreniko te avau me Tute. Ta, phen khă iekh orba, thai muro kanditori avela sasteardo.
8 Kă i me, kai sîm tala o stăpînimos avrăhko, sîma tala mande kătane. Thai phenau iekhăhkă: „Jea!” thai jeal; avrăhkă: „Av!” thai avel; thai mîră kanditorehkă: „Kăr kutea buti!” thai kărăla.”
9 Kana aašundea o Isus kadala divanuri, mirisai'lo le sutašestar, amboldi'lo karing o norodo, kai jealas pala Leste, thai phendea: „Phenau tumengă kă či ando Israelo či arakhlem khă pateaimos kaditi dă baro.”
10 Kana amboldile khără, le tradine arakhle sastevesto le kanditores kai sas nasfalo.
O ušteaimos le šeavehko la phiwleako andoa Nain.
11 Ando des o kolaver, o Isus jealas ande khă četatea dinianau Nain. Andekhthan Lesa jeanas Lehkă jene thai but norodo.
12 Kana paši'lo paša o udar la četateako, dikta kă nigrănas kai groapa khă mulles, o korkoŕo šeau pehka deiako, kai sas phiwli; thai lasa sas khă butimos manušengo anda e četatea.
13 O Rai, kana dikhlea la, kărdila Lehkă mila latar, thai phendea lakă: „Na rou!”
14 Pala kodea paši'lo, thai azbadea o trono. Kukola kai nigrăna les, atărdile.O phendea: „Tărneora, ušti, phenau tukă!”
15 O mullo bešlo ando šero le kokalengo, thai lea te del duma. O Isus dea les parpale lehka deiakă.
16 Saoŕă sas astarde daratar, slăvinas le Devlles, thai phenenas: „Khă baro prooroko vazdinisai'lo maškar amende; thai o Dell leasama ka Pehko poporo.”
17 E vestea kadea poa Isus găli ande sa e Iudea thai ande sal riga.
Le tradine le Ioan Bolditorehkă.
18 Le jene le Ioanohkă phendine pehkă sîkaitorehkă pa sa kadala butea.
19 O Ioan akhardea don anda pehkă jene, thai tradea le koa Isus te pušen Les: „Tu san Kukoa kai sî te avel, or te ajukăras avrăs?”
20 Kadala, kana avile angloa Isus, phendine Lehkă: „O Ioan Bolditori tradea me Tute te pušas Tu: „Tu san Kukoa kai sî te avel or te ajukăras avrăs?”
21 Orta ando čiro kodoa, o Isus sasteardea buten anda le nasfalimata, anda le tinuri, le duxurendar le jungalendar, thai bute koŕăn pîtărdea lengă iakha.
22 Thai, čeačio phendimos, phendea lengă: „Jean thai phenen le Ioanohkă so dikhlean thai ašundean: le koŕă dikhăn, le lang phirăn, le leprošea sî ujearde, le kašukă ašunen, le mulle ušten, thai le čioŕăngă phenel pe lengă e LašiVestea.
23 Baxtalo kukolestar anda sao či avaua vareso lopînzîmahko.”
O phendimos le Isusohko poa Ioano.
24 Pala so telearde le tradine le Ioanohkă, o Isus lea te phenel le noroadengă poa Ioano: „So ankăstean te dikhăn ande pustia? Ăkh trestia mardini la bravaleatar?
25 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă manuši xureadoa andel çoale kovle? Dikta kă kukola kai phiraven çoale kovle thai kai train ande le biatărdimata, sî ande le khăra le thagarengă.
26 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă prooroko? E, phenau tumengă, thai mai but sar khă prooroko.
27 O sî kodoa pa sao sî ramome: „Dikta, tradau Mîŕă solos angla o Mui Tiro, kai lašarăla Tukă o drom angla Tute.”
28 Phenau tumengă kă anda kukola kărdine anda le juwlea, nai či iekh mai baro sar o Ioan o Bolditori. Sakadea, o mai çînoro ando Thagarimos le Devllehko, sî mai baro sar leste.
29 Thai sa o norodo kai ašundea Les, thai orta i le potinditoreale lovengă dine čeačimos le Devlles, thai line o boldimos le Ioanohko;
30 ta le Fariseia thai le sîkaitorea la Krisakă dinerigate o plano le Devllehko anda lende, thai či line o boldimos lehko.
31 Kasa ameazaua le manušen anda e viça kadea? Thai kasa ameazăn on?
32 Ameazăn varesar šaorănça, kai bešen ande piaça, thai den mui iekh karing le kolaver: „Dilabaiem tumengă andoa fluiero, thai či khăldean; dilabaiem tumengă dukhaimasa, thai či ruian.”
33 Čeačes, avilo o Ioano Bolditori, či xalindoi manŕo, či pilindoi moll, thai phenen: „Sî les beng.”
34 Avilo o Šeau le manušehko, xalindoi thai pilindoi, thai phenen: „Dikta khă manuši xalindoibut thai kai pel moll, khă amal le tiditorengole lovengă thai le bezexalengo.”
35 Barem o Godearimos sas arakhado orta anda sa lehkă šeave.”
E juwli e bezexali.
36 Khă Fariseo rudisai'lo le Isusostar te xal leste. O Isus šute pe ando khăr le Fariseohko, thai bešlo kai skafidi.
37 Thai dikta khă juwli bezexali anda e četatea ašundea kă O sas kai skafidi ando khăr le Fariseohko: andea khă khoro dă alabastro khandimatahko mirosa,
38 thai bešelas parpale paša le pînŕă le Isusohkă thai rovelas. Pala kodea lea te tindearăl Lehkă pînŕă pehkă iasfănça, thai te khosăle ăl ballença anda lako šero; čiumidelas le but, thai makhălas le mirosa.
39 Kana dikhlea e buti kadea, o Fariseo, kai akhardeasas Les, phendea pehkă: „Kadoa manuši, te avino khă prooroko, sahkă jeanel saveatra juwli sî kadea kai azbadeol lestar: sî khă bezexali.”
40 O Isus lea o divano, thai phendea lehkă: „Simone, sîma te phenau tukă vareso.” „Phen, Sîkaitorina”, phendea Lehkă o.
41 Khă unjilitorii sas les dui unjilimatorea: iekh sas lehkă unjile panji šella franči, thai o kolaver panvardešença.
42 Anda kă nas le sosa te potinen, iertisardea le lidon. Ta phen Mangă, sao anda lende kamela les mai but?”
43 O Simon phendea Lehkă: „Dauma godi kă kukoles kai sas les kai iertisardea lehkă mai but.” O Isus phendea lehkă: „Čeačes krisînisardean.”
44 Pala kodea amboldi'lo karing e juwli, thai phendea le Simonohkă: „Dikhăs tu la juwlea kadala? Šute Ma ande teo khăr, thai či dean Ma pai andoa xalaimos le pînŕăngo; ta oi tindeardea Mîŕă pînŕă pehkă iasfănça, thai khoslea Mangă le ăl ballença andoa pehko šero.
45 Tu či dean Ma čiumidimos ta oi, dă kana šutea pe, či ašili te čiumidel Mîŕî pînŕă.
46 O šero či makhlean Mangă les zetinosa; ta oi makhlea Mîŕă pînŕă mirosa.
47 Anda kodea phenau tukă: Lakă bezexa, kai sî but, sî iertime; kă kamblea but. Ta kahkă iertil pe lehkă xançî, kamel xançî.”
48 Pala kodea phendea la juwleakă: „Iertime sî te bezexa!”
49 Kukola kai bešenas Lesa kai skafidi, line te phenen maškar lende: „Kon sî kadoa kai iertil orta i le bezexa?”
50 Ta o Isus phendea la juwleakă: „Teo pateaimos, skăpisardea tu; telear împače.”