Isus propovăduiește Evanghelia
1 Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El 2 și mai erau și niște femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boli: Maria, zisă Magdalena, din care ieșiseră șapte draci, 3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana și multe altele, care-L ajutau cu ce aveau.
Pilda semănătorului
4 Când s-a strâns o gloată mare și a venit la El norod din felurite cetăți, Isus a spus pilda aceasta: 5 „Semănătorul a ieșit să-și semene sămânța. Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare și au mâncat-o păsările cerului. 6 O altă parte a căzut pe stâncă și, cum a răsărit, s-a uscat, pentru că n-avea umezeală. 7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea și au înecat-o. 8 O altă parte a căzut pe pământ bun și a crescut și a făcut rod însutit.” După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit să audă.” 9 Ucenicii Lui L-au întrebat ce înțeles are pilda aceasta. 10 El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, dar celorlalți li se vorbește în pilde, ca, măcar că văd, să nu vadă și, măcar că aud, să nu înțeleagă. 11 Iată ce înțeles are pilda aceasta: Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu. 12 Cei închipuiți în sămânța căzută lângă drum sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă și să fie mântuiți. 13 Cei închipuiți în sămânța căzută pe stâncă sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar n-au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar când vine ispita, cad. 14 Sămânța care a căzut între spini îi închipuie pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, își văd de drum și-l lasă să fie înăbușit de grijile, bogățiile și plăcerile vieții acesteia și n-aduc rod care să ajungă la coacere. 15 Sămânța care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl țin într-o inimă bună și curată și fac rod în răbdare. 16 Nimeni , după ce a aprins o lumină, n-o acoperă cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune într-un sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina. 17 Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nimic tăinuit care nu va fi cunoscut și nu va veni la lumină. 18 Luați seama dar la felul cum ascultați; căci celui ce are, i se va da, dar celui ce n-are, i se va lua și ce i se pare că are.”
Mama și frații lui Isus
19 Mama și frații lui Isus au venit la El, dar nu puteau să-I vorbească din pricina norodului. 20 Cineva I-a spus: „Mama Ta și frații Tăi stau afară și vor să Te vadă.” 21 Dar El, drept răspuns, a zis: „Mama Mea și frații Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc.”
Potolirea furtunii
22 Într-una din zile, Isus S-a suit într-o corabie împreună cu ucenicii Lui. El le-a zis: „Haidem să trecem dincolo de lac.” Și au plecat. 23 Pe când vâsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a stârnit un așa vârtej de vânt, că se umplea corabia cu apă și erau în primejdie. 24 Au venit la El, L-au deșteptat și au zis: „Învățătorule, Învățătorule, pierim.” Isus S-a sculat, a certat vântul și valurile înfuriate, care s-au potolit, și s-a făcut liniște. 25 Apoi a zis ucenicilor Săi: „Unde vă este credința?” Plini de spaimă și de mirare, ei au zis unii către alții: „Cine este Acesta de poruncește chiar și vânturilor și apei și-L ascultă?”
Vindecarea unui îndrăcit
26 Au venit cu corabia în ținutul gherghesenilor, care este în dreptul Galileii. 27 Când a ieșit Isus la țărm, L-a întâmpinat un om din cetate, stăpânit de mai mulți draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină și nu-și avea locuința într-o casă, ci în morminte. 28 Când a văzut pe Isus, a scos un strigăt ascuțit, a căzut jos înaintea Lui și a zis cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui Preaînalt? Te rog nu mă chinui.” 29 Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela, pe care pusese stăpânire de multă vreme; era păzit, legat cu cătușe la mâini și cu obezi la picioare, dar rupea legăturile și era gonit de dracul prin pustii. 30 Isus l-a întrebat: „Cum îți este numele?” „Legiune”, a răspuns el; pentru că intraseră mulți draci în el. 31 Și dracii rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să se ducă în adânc. 32 Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci, care pășteau. Și dracii au rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. El le-a dat voie. 33 Dracii au ieșit din omul acela, au intrat în porci, și turma s-a repezit de pe râpă în lac și s-a înecat. 34 Porcarii, când au văzut ce se întâmplase, au fugit și au dat de veste în cetate și prin sate. 35 Oamenii au ieșit să vadă cele întâmplate. Au venit la Isus și au găsit pe omul din care ieșiseră dracii șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și în toate mințile; și i-a apucat frica. 36 Cei ce văzuseră cele petrecute le-au povestit cum fusese vindecat cel stăpânit de draci. 37 Tot norodul din ținutul gherghesenilor a rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi apucase o mare frică. Isus S-a suit într-o corabie și S-a întors. 38 Omul din care ieșiseră dracii Îl ruga să-i dea voie să rămână cu El. Dar Isus l-a trimis acasă și i-a zis: 39 „Întoarce-te acasă și povestește tot ce ți-a făcut Dumnezeu.” El a plecat și a vestit prin toată cetatea tot ce-i făcuse Isus.
Învierea fiicei lui Iair. Femeia cu scurgere de sânge
40 La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulțime, căci toți Îl așteptau. 41 Și iată că a venit un om, numit Iair, care era fruntaș al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus și L-a rugat să vină până la el acasă; 42 pentru că avea o singură copilă de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade. 43 Și era o femeie care, de doisprezece ani, avea o scurgere de sânge; ea își cheltuise toată averea cu doctorii, fără s-o fi putut vindeca vreunul. 44 Ea s-a apropiat pe dinapoi și s-a atins de poala hainei lui Isus. Îndată, scurgerea de sânge s-a oprit. 45 Și Isus a zis: „Cine s-a atins de Mine?” Fiindcă toți tăgăduiau, Petru și cei ce erau cu El au zis: „Învățătorule, noroadele Te împresoară și Te îmbulzesc, și mai întrebi: ‘Cine s-a atins de Mine?’ 46 Dar Isus a răspuns: „S-a atins cineva de Mine, căci am simțit că a ieșit din Mine o putere .” 47 Femeia, când s-a văzut dată de gol, a venit tremurând, s-a aruncat jos, înaintea Lui, și a spus în fața întregului norod din ce pricină se atinsese de El și cum fusese vindecată numaidecât. 48 Isus i-a zis: „Îndrăznește, fiică; credința ta te-a mântuit. Du-te în pace.” 49 Pe când vorbea El încă, vine unul din casa fruntașului sinagogii și-i spune: „Fiica ta a murit, nu mai supăra pe Învățătorul.” 50 Dar Isus, când a auzit lucrul acesta, a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme; crede numai și va fi tămăduită.” 51 Când a ajuns la casa fruntașului, n-a lăsat pe niciunul să intre împreună cu El, decât pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl și pe mama fetei. 52 Toți plângeau și o boceau. Atunci, Isus a zis: „Nu plângeți; fetița n-a murit, ci doarme.” 53 Ei își băteau joc de El, căci știau că murise. 54 Dar El, după ce i-a scos pe toți afară, a apucat-o de mână și a strigat cu glas tare: „Fetițo, scoală-te !” 55 Și duhul ei s-a întors în ea, iar fata s-a sculat numaidecât. Isus a poruncit să-i dea să mănânce. 56 Părinții ei au rămas uimiți. Isus le-a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate.
O Isus delduma e LašiVestea.
1 Iekhatar pala kodea, o Isus phirălas četatea anda i četatea thai ando gav gavestar thai delasduma thai vestilas e LašiVestea le Thagarimasti le Devllesti. Kola le dešudui sas Lesa;
2 thai mai sas i varesar juwlea, kai sas sasteardea duxurendar jungalendar thai nasfalimatăndar: e Maria, e Maria Magdalina, anda savi ankăstesas efta beng,
3 e Ioana, e romni le Kuzasti, o ispravniko le Irodohko, e Susana, thai but aver, kai kandenas Les sosa sas le.
E pilda kolesti kai thol ande phuw.
4 Kana tidea pe khă gloata bari, thai avilo Leste norodo anda mai but četăçi, o Isus phendea lengă e pilda kadea:
5 O Manuši kai thol ande phuw ankăsto te thol e sămînça ande phuw. Ta kana o tholas, khă rig anda e sămînça peli paša o drom: sas linčeardi andel pînŕă, thai xalela le čiriklea le čerehkă.
6 Aver rig peli po kotor le baŕăbarăhko; thai, sar luludeardea, šutili, anda kă nas la tindearimos.
7 Aver rig peli ando maškar le kanŕăngo: le kanră barile andekhthan lasa thai tasade la.
8 Aver rig peli ande phuw e laši, thai barili, thai andea rodo šeluime. „Pala so phendea kadala divanuri, o Isus çîpisardea: „Kas sî les kan ašundimahkă, te ašunel.”
9 Le jene Lehkă pušle Les sao atearimos sî kadala pilda.
10 O phendea lengă: „Tumengă sas tumengă dino te prinjeanen le garadimata le Thagarimahkă le Devllehkă, ta le kolavrăngă del pe lengă duma andel pilde, ta barem kă dikhăn, te na atearăn.”
11 Dikta sao atearimos sî kadala paramičea: „E sămînça sî o divano le Devllehko.
12 Kola kai sî sar e sămînça peli paša o drom, sî kukola kai ašunen; pala kodea avel o beng thai lel o Divano anda lengo illo, ka na varesar te patean, thai te aven skăpime.
13 Kola kai sî sar e sămînça peli po kotor le baŕăbarăhko, sî kukola kai, kana ašunen o Divano, len les bară bukurimasa; ta nai le angluni, thai patean ji ande khă čiro, ta kana avel o zumaimos, perăn.
14 E sămînça kai peli maškar le kanŕă, sî sar kukola kai, pala so ašundine o Divano, dikhăn pehkă dromestar, thai mekăn les te avel staxome le grijendar, le bravallimatăndar thai le čeailimatăndar la čivavakă kadalakă, thai či anen rodo kaste arăsăl koa patimos.
15 E sîmînça, kai peli pe phuw e laši, sî kukola kai, pala so ašundine o Divano, nikrăn les ande khă illo lašo thai ujo, thai kărăn rodo ando răbdimos.
16 Khonikh, pala so astarăl khă lumina, či thol pa late khă piri, čina či thol la tala o pato, ta thol la ande khă sfešniko, anda ka kukola kai šon pe, te dikhăn e lumina.
17 Anda kă nai khanči garado, kai te na avel sîkado, khanči nikărdo garado, kai te na avela prinjeando thai či avela kai lumina.
18 Len sama ta sar ašunen; kă kolehkă kai sî les, dela pe lehkă; ta kolehkă kai nai les, lela pe lehkă i so fal kă sî les.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
19 E dei thai le phral le Isusohkă avile Leste; ta našti denas Lehkă duma, anda e doši le norodosti.
20 Varekon phendea Lehkă: „E dei Tiri thai le phral Tiră bešen avri, thai kamen te dikhăn Tu.”
21 Ta O, čeačio phendimos, phendea: „Mîŕî dei thai Mîŕă phral sî kukola kai ašunen o Divano le Devllehko, thai pherăn les.”
O potolimos le barăbrîšindehko.
22 Ande iekh andal des, o Isus ankăsto ande khă bero andekhthan Pehkă jenença. O phendea lengă: „Aven te nakhas înteal o pai.” Thai telearde.
23 Ta kana vîslinas on, o Isus lea Les e lindri. Po pai avilo khă kadea baro vîrtejo bravaleako, kă pherdelas o bero paiesa; thai sas te xasaon.
24 Avile Leste, ušteade Les, thai phendine: „Sîkaitorina, Sîkaitorina, meras.” O Isus ušti'lo, xalea pe la bravalleasa thai le valurença xolearde, kai potolisai le: thai kărdilea ujimos.
25 Pala kodea phendea Pehkă jenengă: „Kai sî tumaro pateaimos?” Pherde dar thai mirazo, on phenenas iekh karing le kolaver: „Kon sî kadoa ta mothol orta i la bravalleakă thai le paiehkă te ašunen Les?”
O sastearimos khă bengailehko.
26 Avile le berosa pe phuw le Gherghesenengo, kai sî ande čeači la Galeliati.
27 Kana ankăsto o Isuso po malo, maladea Les khă manuši andai četatea, stăpînime mai bute bengăndar. Dă but čiro na mai xureavelas pe andel çoale, thai nas les o bešlimos ando khăr, ta ande le mormînturea.
28 Kana dikhlea le Isusos, ankaladea khă çîpimos askuçme, pelo tele angla Leste, thai phendea muiesa zuralo: „So sî ma man Tusa te kărau, Isusona, Šeau le Devllehko Kolehko But Baro? Rudi Tu na kăznisar ma.”
29 Kă o Isus phendeasas le duxoxkă kodolehkă le jungalehko te anklel andoa manuši kodoa, pe sao thodeasas stăpînimos dă but čiro; sas arakhado phanglo kătušença kal vast thai phaleança kal pînŕă, ta šinelas le phanglimata, thai sas našado le bengăstar ando pustio.
30 O Isus pušlea les: „Sao sî teo anau? „Lejiunea”, dea anglal o; anda kă šutesas pe but beng ande leste.
31 Thai le beng rudinas pe zurales le Isusostar te na mothon lengă te jean ando Andraimos.
32 Oče po baŕobaro, sas khă turma bari balendi, kai xanas. Thai le beng rudisarde le Isusos te mekăl le te šon pe ande lende. O dea le kamimos.
33 Le beng ankăste andoa manuši kodoa, thai šutine pe ande le bale, thai turma našli pa e rîpa ando pai, thai tasuline.
34 Le baleara, kana dikhline so kărdileasas, našle thai nigărde vestea ande četatea thai ande le gava.
35 Le manuši kodola ankăste te dikhăn so kărdeasas pe. Aviline koa Isus, thai arakhle le manušes kodoles anda sao ankăstesas le beng, bešlindoi kal pînŕă le Isusohkă, xureado, thai ande sal godea; thai leale e dar.
36 Kola kai dikhline so kărdileasas, phendine lengă sar sas sasteardo kukoa stăpînime le bengăndar.
37 Soa norodo anda e phuw le Ghergheseniengo rudisardea le Isusos te jealtar lendar, kă astardeasas le khă bari dar. O Isus ankăsto ande korabia, thai amboldinisai'lo.
38 O manuši anda sao ankăstesas le beng, rudilas Les te mekăl les te bešel Lesa. Ta o Isus tradea les khără, thai phendea lehkă:
39 „Ambolde tu khără, thai phen sa so kărdea tukă o Dell.” O teleardea, thai vestisardea ande sai četatea sa so kărdeasas lehkă o Isus.
O juvindimos la šeiako le Iairosti. E juwli le thavdimasa le ratehko.
40 Koa amboldimos, sas primime bară baxtalimasa, le manušendar, kă saoră ajukrănas Les.
41 Thai dikta kă avilo khă manuši, kai bušlolas Iair, kai sas o baro la khăngăreako. O šudea pe kal pînŕă le Isusuohkă, thai rudisardea Les te avel ji leste khără;
42 anda kă sas les khă korkoŕo šeiorî kam dešuduie băršendi, kai çîrdelas te merăl. Po drom, o Isus sas spidino le noroadendar.
43 Thai sas khă juwli, kai dă dešudui bărši sas la khă thavdimos ratehko; oi xaleasas sa pesti mandin le doftorença, bi te dašti sastearăla vo iekh.
44 Oi pašili pala o Isus, thai azbadea e podi la raxameati le Isusosti. Andakhdata o thavdimos le ratehko atărdi'lo.
45 Thai o Isus phendea: „Kon azbadea pe Mandar?” Anda kă saoŕă ašenas, o Petro thai kukola kai sas Lesa, phendine: „Sîkaitorina, le noroade tiden Tu thai îmbulzon Tu, thai mai pušes: „Kon azbadea pe Mandar?”
46 Ta o Isus dea anglal: „Azbadea pe varekon Mandar, kă ateardem kă ankăsti khă zor anda Mande.”
47 E juwli, kana dikhlea pe dine koa mui, avili isdraindoi, šudea pe tele angla Leste, thai phendea angla soa norodo sostar azbadea pe Lestar, thai sar sas sasteardi andakh data.
48 O Isus phendea lakă: „Na avel tukădar, šeie; teo pateaimos skăpisardea tu, jea împače.”
49 Ta kana delas oi înkă Lesa duma, avel iekh andoa khăr le barehkă la khăngăreako, thai phel lehkă: „Ti šei mulli, na mai xolear le Sîkaitores.”
50 Ta o Isus, kana ašundea e buti kadea, phendea le barăhkă la khăngăreako: „Na dara; patea numai, thai avela sastevesti.”
51 Kana arăslo koa khăr le barăhko, či muklea či iekhăs te šol pe andekhthan Lesa, dăsar le Petros, le Iakovos le Ioanos, thai le daddes thai la deia la šeako.
52 Saoră rovenas thai vatinas la. Atunčeara o Isus phendea: „Na roven; e šeiori či mulli, ta sovel.”
53 On asanas pehkă Lestar, kă jeanenas kă mullisas.
54 Ta O, pala so ankaldea le saoŕăn avri, azbadea la vastestar, thai çîpisardea muiesa zuralesa: „Šorîie ušti!”
55 Thai o duxo lako amboldi'lo ande late, ta e šeiorî uštili andakhdata. O Isus mothodea te den la te xal.
56 Lakă dadd ašile mirime. O Isus mothodea lengă te na mai phenen khanikahkă so kărdilea.