Pilda nunții fiului de împărat
1 Isus a luat cuvântul și le-a vorbit iarăși în pilde. Și a zis: 2 „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său. 3 A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei n-au vrut să vină. 4 A trimis iarăși alți robi și le-a zis: ‘Spuneți celor poftiți: «Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniți la nuntă.»’ 5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui și altul la negustoria lui. 6 Ceilalți au pus mâna pe robi, și-au bătut joc de ei și i-au omorât. 7 Când a auzit, împăratul s-a mâniat, a trimis oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia și le-a ars cetatea. 8 Atunci a zis robilor săi: ‘Nunta este gata, dar cei poftiți n-au fost vrednici de ea. 9 Duceți-vă dar la răspântiile drumurilor și chemați la nuntă pe toți aceia pe care-i veți găsi.’ 10 Robii au ieșit la răspântii, au strâns pe toți pe care i-au găsit, și buni, și răi, și odaia ospățului de nuntă s-a umplut de oaspeți. 11 Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții și a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. 12 ‘Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuțit. 13 Atunci, împăratul a zis slujitorilor săi: ‘Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. 14 Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.’”
Birul
15 Atunci , fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. 16 Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învățătorule, știm că ești adevărat și că înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ți pese de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor. 17 Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?” 18 Isus, care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți, fățarnicilor? 19 Arătați-Mi banul birului.” Și ei I-au adus un ban . 20 El i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?” 21 „Ale Cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci, El le-a zis: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” 22 Mirați de cuvintele acestea, ei L-au lăsat și au plecat.
Despre înviere
23 În aceeași zi, au venit la Isus saducheii, care zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare: 24 „Învățătorule, Moise a zis: ‘Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său și să-i ridice urmaș.’ 25 Erau dar la noi șapte frați. Cel dintâi s-a însurat și a murit și, fiindcă n-avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui. 26 Tot așa și al doilea, și al treilea, până la al șaptelea. 27 La urmă, după ei toți, a murit și femeia. 28 La înviere, nevasta căruia din cei șapte va fi ea? Fiindcă toți au avut-o de nevastă.” 29 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciți! Pentru că nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. 30 Căci, la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer. 31 Cât privește învierea morților, oare n-ați citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice: 32 ‘Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov’? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii.” 33 Noroadele care ascultau au rămas uimite de învățătura lui Isus.
Porunca cea mai mare
34 Când au auzit fariseii că Isus a astupat gura saducheilor, s-au strâns la un loc. 35 Și unul din ei, un învățător al Legii , ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare: 36 „Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?” 37 Isus i-a răspuns: „‘Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.’ 38 Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă. 39 Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.’ 40 În aceste două porunci se cuprind toată Legea și Prorocii.”
Al cui fiu este Hristosul?
41 Pe când erau strânși la un loc fariseii, Isus i-a întrebat: 42 „Ce credeți voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David”, I-au răspuns ei. 43 Și Isus le-a zis: „Cum atunci, David, fiind insuflat de Duhul, Îl numește Domn, când zice: 44 ‘Domnul a zis Domnului Meu: «Șezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale»’? 45 Deci, dacă David Îl numește Domn, cum este El fiul lui?” 46 Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Și, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.
E pilda le abeaosti le šeavesti le thagaresti.
1 O Isus lea o divano, thai dea lengă duma pale andel pilde. Thai phendea:
2 „O Thagarimos le čerurengo ameazăl khă thagaresa, kai kărdea abeau pehkă šeavehkă.
3 Tradea pehkă roben te akharăn le gosten koa abeau; ta on či kamble te aven.
4 Tradea pale pehkă roben, thai phendea lengă: „Phenen kodole gostengă: „Dikta kă lašardem muro abeau; guruv thai le juvindimata mîŕă le mai thule sas šinde; saoră sî gata, aven koa abeau.”
5 Ta on, bi te fale anda o akhardimos lehko, telearde: iekh ka pesti xolda, thai aver ka pehko bitindimos.
6 Le kolaver thodine o vast pel robea, dinele po lajau, thai mudardele.
7 Kana ašundea o thgar xoleai'lo; tradea pehkă kătanen, xasardeale mudarditoren kodolen, thai phabardea lendi četatea.
8 Atunčeara phendea pehkă robengă: „O abeau sî gata; ta kodola gosti nas vrenikuri lestar.
9 Jean ka le gora le dromengă, thai akharăn koa abeau sa kodolen kai arakhăna le.”
10 Le robea ankăste ka le gora le dromengă, tidine saorăn kai arakhlele, i laše i jungale, thai o than le abeaohko pherdilo gostendar.
11 O Thagar šuteape te dikhăl pehkă gosten; thai dikhlea oče khă manušes, kai nas xureado ande raxami le abeaosti.
12 „Amale”, phendea lehkă o, „sar šutean tu koče bi te avel tu e raxami le abeaosti?” O manuši kodoa muçîsai'lo.
13 Atunčeara o thagar phendea pehkă kanditorengă: „Phanden lehkă vast thai lehkă pînŕă, thai lenles thai šudenles ando tuneriko dă avreal; oče avela o roimos thai o danddalimos le dandengo.
14 Kă but sî akharde, ta xançî sî alosarde.”
O biro.
15 Atunčeara le Fariseia telearde thai dinepe duma sar te astarăn le Isusos la orbasa.
16 Tradine Leste pehkă jenen andekhthan le Irodianença, kai phende Lehkă: „Sîkaitorina, jeanas kă san čeačio, thai kă sîkaves le manušen o drom le Devllehko ando čeačimos, bi te fal Tu khanikastar, anda kă Tu či rodes koa mui le manušengo.
17 Ta phen amengă, so pateas? Perăl pe te potinas biro le Čezarohkă or na?”
18 O Isus kai prinjeanelas lengo čiorimos, dea anglal: „Anda soste zumaven Ma, Athaitorilor?
19 Sîkaven Mangă o lov le birohko.” Thai on andine Lehkă khă lov.
20 O pušlea le: „O tipo kadoa thai le slove ramome pe leste, kahko sî?”
21 „Le Čezarohko,” phendine Lehkă on. Atunčeara O phendea lengă: „Den le Čezarohkă so sî le Čezarohkă, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă!”
22 Mirime anda le divanuri kadala, on mukle Les, thai telearde.
Poa juvindimos.
23 Sa ande kodoa des, avile koa Isus le Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos. On thodine Lehkă koakoa pušlimos:
24 „Sîkaitorina, o Moise phendea: „Te merălla varekon bi te aven les šeave, lehko phral te lel la romnea pehkă phralesti, te vazdel lehkă avimos.”
25 Ta sas amende efta phral. O mai anglal însurisai'lo, thai mullo; thai, kă nas les šeave, muklea pehkă phralehkă pehka romnea.
26 Sa kadea i o duito, thai i o trito, ji ka o eftato.
27 Mai palalal, pala lende sa, mulli i e juwli.
28 Koa juvindimos, e romni savendi anda le efta avela oi? Anda kă saoŕă sasla dă romni.
29 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Xasardeon! Anda kă či prinjeanen o Lill le Devllehko, či e zor le Devllesti.
30 Kă koa juvindimos, čina či însurina pe, čina či măritina pe, ta avena sar le injerea le Devllehkă andoa čerii.
31 So dikhălpe poa juvindimos le mullengo, barem na drabardean so phendeape tumengă le Devllestar, kana phenel:
32 „Me sîm o Dell le Avraamohko, le Isakohko, thai le Iakovohko?” O Dell nai khă Dell le mullengo ta le juvindengo.”
33 Le noroade, kai ašunenas, ašiline uimime andoa sîkaimos le Isusohko.
O mothodimos o mai baro.
34 Kana ašundine le Fariseia kă o Isus phandadea o mui le Sadušeiengo, tide pe ande khă than.
35 Thai iekh anda lende, khă sîkaitorii la Krisako, kaste zumavel Les, thodea Lehkă kakoa pušlimos:
36 „Sîkaitorina, sao sî o mai baro mothodimos anda e Kris?”
37 O Isus dea les anglal: „Te kames le Raies, le Devlles tirăs, sa le illesa tirăsa, sa te sufletosa, thai sa duxosa.”
38 Kadea sî e mai anglal, thai kadea sî o mai baro mothodimos.
39 Ta o duito, kai ameal lesa, sî: „Te kames te pašes, orta sar tute.”
40 Ande kadala dui mothodimata astarălpe sa e Kris thai le Prooročiimatăndi.”
Aici
Kahko šeau sî o Kristoso?
41 Sar sas on tidine andekh than le Fariseia, o Isus pušlea le:
42 So patean tume poa Kristoso? Kahko šeau sî?” „Le Davidohko,” phende Lehkă on.
43 Thai o Isus phendea lengă: „Sar atunčeara o David, av, kana pherdindoi pherdo Duxo, phenel Lehkă Rai, kana phenel:
44 „O rai phendea mîŕă Raiehkă: „Beši ande Mîŕî čeačirig, ji kana thoaua le dušmaien Tirăn Tala le pînŕă Tiră?
45 Kadea, kana o Davido phenel Lehkă Rai, sar O sî lehko šeau?”
46 Khonikh našti dea Les anglal či khă orba.Thai andoa des kodoa, či mai lea te thon Lehkă pušlimata.