1 Cumpăna înșelătoare este urâtă Domnului,
dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.
2 Când vine mândria, vine și rușinea,
dar înțelepciunea este cu cei smeriți.
3 Neprihănirea oamenilor cinstiți îi cârmuiește fără teamă,
dar vicleniile celor stricați le aduc pieirea.
4 În ziua mâniei, bogăția nu slujește la nimic,
dar neprihănirea izbăvește de la moarte.
5 Nevinovăția omului fără prihană îi netezește calea,
dar cel rău cade prin însăși răutatea lui.
6 Nevinovăția oamenilor fără prihană îi scapă,
dar cei răi sunt prinși de răutatea lor.
7 La moartea celui rău, îi piere nădejdea,
și așteptarea oamenilor nelegiuiți este nimicită.
8 Cel neprihănit este scăpat din strâmtorare,
și cel rău îi ia locul.
9 Cu gura lui, omul nelegiuit pierde pe aproapele său,
dar cei neprihăniți sunt scăpați prin știință.
10 Când le merge bine celor neprihăniți, toată cetatea se bucură
și, când pier cei răi, toți strigă de veselie.
11 Cetatea se înalță prin binecuvântarea oamenilor fără prihană,
dar este surpată prin gura celor răi.
12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte,
dar omul cu pricepere primește și tace.
13 Cine umblă cu bârfeli dă pe față lucruri ascunse,
dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat.
14 Când nu este chibzuință, poporul cade,
dar biruința vine prin marele număr de sfetnici.
15 Cui se pune chezaș pentru altul, îi merge rău ,
dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit.
16 O femeie plăcută capătă cinste,
și cei asupritori capătă bogăție.
17 Omul milostiv își face bine sufletului său,
dar omul fără milă își tulbură însăși carnea lui.
18 Cel rău dobândește un câștig înșelător,
dar cel ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată.
19 Adevărata neprihănire duce la viață,
dar cel ce urmărește răul găsește moartea.
20 Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului,
dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuți.
21 Hotărât: cel rău nu va rămâne nepedepsit,
dar sămânța celor neprihăniți va fi scăpată.
22 Femeia frumoasă și fără minte este
ca un inel de aur pus în râtul unui porc.
23 Dorința celor neprihăniți este numai bine,
dar așteptarea celor răi este numai mânie .
24 Unul care dă cu mână largă ajunge mai bogat;
și altul care economisește prea mult nu face decât să sărăcească.
25 Sufletul binefăcător va fi săturat,
și cel ce udă pe alții va fi udat și el.
26 Cine oprește grâul este blestemat de popor,
dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea .
27 Cine urmărește binele își câștigă bunăvoință,
dar cine urmărește răul este atins de el.
28 Cine se încrede în bogății va cădea,
dar cei neprihăniți vor înverzi ca frunzișul.
29 Cine își tulbură casa va moșteni vânt ,
și nebunul va fi robul omului înțelept!
30 Rodul celui neprihănit este un pom de viață,
și cel înțelept câștigă suflete.
31 Iată , cel neprihănit este răsplătit pe pământ;
cu cât mai mult cel rău și păcătos!
1 O thol le athaimahko sî bidikhlino le Raiehkă,
ta tholimos o čeačio sî Lehkă čeailo.
2 Kana avel o barimos, avel i o lajau,
ta o xaraimos sî kolença meklinetelal.
3 O bibezexalimos le manušengo le pativalengo nikrăle bi darako,
ta le čiorimata kolengă le rimome anel lengă o xasardimos.
4 Ando des la xolleako, o bravalimos či kandel khančeste;
ta o bibezexalimos skăpil kata o merimos.
5 O bidošalimos le manušehko bi bezexako skăpiles,
ta kola le jungale sî astarde ando jungalimos lengo.
6 O bidošalimos le manušengo bi bezexako skăpile,
ta kola le jungale sî astardine lengă nasulimatăndar.
7 Koa merimos kolehko le jungalehko,
xasaol lehko ajukărdimos,
thai o ajukărimos le manušengo bikrisako sî xasardini.
8 Kukoa o bibezexalo sî skîpime andoa strandimos,
thai kukoa o nasul lel lehko than.
9 Pehko mosa o manuši o bikrisako xasarăl pehkă pašes,
ta kukola le bibezexale sî skăpime andoa jeanglimos.
10 Kana jeal lengă mištoko lengă le
bibezexalengă, sai četatea bukuril pe;
thai kana xasardeon le jungale,
saoŕă çîpin vesălimastar.
11 E četatea vazdel pe andoa dimosdumadămišto le manuxšengă bibezexale,
ta sî peradi andoa mui kolengo le jungalengo.
12 Kon asal pehkă pašestar sî bi godeako,
ta o manuši le prinjeandimasa lel thai ašelmuto.
13 Kon phirăl le pupuimasa del anglal butea garadine,
ta o duxo o parteamno nikrăl so sas lehkă phendino.
14 Kana nai xaraimos, o poporo perăl;
ta o valoso avel anda o baro dindimos le phenditorengo.
15 Kon thol pe sumado anda aver, jeal lehkă nasul,
ta kon daral te thol pe sumado sî ujeardo.
16 Khă juwli čeailimasti lel pativ,
thai kola le zuralimahkă len bravalimos.
17 O manuši o miloso kărăl mišto pehkă duxohkă,
ta o manuši bi milako bijarăl pehkă orta pehko mas.
18 Kukoa o nasul lel khă valoso athaimahko,
ta kukoa kai thol o bibezexalimos sî les khă čeačio potindimos.
19 O čeačio bibezexalimos nigrăl kai čivava,
ta kukoa kai phirăl pala o nasul arakhăl o merimos.
20 Kola le illesa rimome sî khă prikăjimos angloa Rai,
ta kola kai phirăn bibezexalimasa sî lehkă čeaile.
21 Phendino: kukoa o nasul či ašela bidošaldo,
ta e sămînça kolendi le bibezexalendi avela skăpime.
22 E juwli e mundro thai bi godeako sî
sar khă angrusti sumnakui ande mel khă balesti.
23 O kamblimos kolengo bibezexale sî te kărăn dăsar mišto;
Ta o ajukărimos kolengo le jungalengo sî dăsar zan.
24 Iekh, kai del le vastesa buflo, arăsăl mai bravalo;
thai aver, kai tidel prea but, či kărăl dăsar te čioŕaol.
25 O duxo le lašimahko avela čeailo,
thai kukoa kai tindearăl avrăn avela i o tindeardo.
26 Kon atărdearăl o div sî dinoarman le poporostar,
ta po šero kolehko kai bitineles avel o dinodumadămišto.
27 Kon phirăl pala o mištimos, lel lašokamimos,
ta kon phirăl pala o nasul sî azbado lestar.
28 Kon pateal pe andel bravalimata perăla,
ta kola le bibezexale zălenina sar le patrea.
29 Kon biujearăl pehko khăr mandinila bravall,
thai o čealado avela o robo le manušehko le xaranehko!
30 O rodo kolehko le bibezexalehko sî khă kašt čivavako,
thai kukoa o xarano lel duxuri.
31 Dikta, kukoa o bibezexalo sî potindo pe phuw;
sodesa mai but kukoa o jungalo thai o bezexalo!