1 Cine iubește certarea iubește știința,
dar cine urăște mustrarea este prost.
2 Omul de bine capătă bunăvoința Domnului,
dar Domnul osândește pe cel plin de răutate.
3 Omul nu se întărește prin răutate,
dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina.
4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei,
dar cea care-i face rușine este ca putregaiul în oasele lui.
5 Gândurile celor neprihăniți nu sunt decât dreptate,
dar sfaturile celor răi nu sunt decât înșelăciune.
6 Cuvintele celor răi sunt niște curse ca să verse sânge,
dar gura celor fără prihană îi izbăvește.
7 Cei răi sunt răsturnați și nu mai sunt,
dar casa celor neprihăniți rămâne în picioare!
8 Un om este prețuit după măsura priceperii lui,
dar cel cu inima stricată este disprețuit.
9 Mai bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă
decât să faci pe fudulul și să n-ai ce mânca.
10 Cel neprihănit se îndură de vite,
dar inima celui rău este fără milă.
11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pâine,
dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.
12 Cel rău poftește prada celor nelegiuiți,
dar rădăcina celor neprihăniți rodește.
13 În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă,
dar cel neprihănit scapă din bucluc.
14 Prin rodul gurii te saturi de bunătăți,
și fiecare primește după lucrul mâinilor lui.
15 Calea nebunului este fără prihană în ochii lui,
dar înțeleptul ascultă sfaturile.
16 Nebunul îndată își dă pe față mânia,
dar înțeleptul ascunde ocara.
17 Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă,
dar martorul mincinos vorbește înșelăciune.
18 Cine vorbește în chip ușuratic rănește ca străpungerea unei săbii,
dar limba înțelepților aduce vindecare.
19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie,
dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.
20 Înșelătoria este în inima celor ce cugetă răul,
dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.
21 Nicio nenorocire nu se întâmplă celui neprihănit,
dar cei răi sunt năpădiți de rele.
22 Buzele mincinoase sunt urâte Domnului,
dar cei ce lucrează cu adevăr Îi sunt plăcuți.
23 Omul înțelept își ascunde știința,
dar inima nebunilor vestește nebunia.
24 Mâna celor harnici va stăpâni,
dar mâna leneșă va plăti bir.
25 Neliniștea din inima omului îl doboară,
dar o vorbă bună îl înveselește.
26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună,
dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
27 Leneșul nu-și frige vânatul,
dar comoara de preț a unui om este munca.
28 Pe cărarea neprihănirii este viața
și pe drumul însemnat de ea nu este moarte.
1 Kon kamel o xallimos, kamel o jeanglimos;
ta kon čidabadikhăl o xallimos, sî khă dillo.
2 O manuši le mištimahko lel o lašimos le Raiehko,
ta o Rai krisînil koles pherdo nasulimos.
3 O manuši či zureaol andoa jungalimos,
ta o angluno kolengo bibezexale či mištila pe.
4 Khă juwli pativali sî e kununa lakă romesti,
ta kutea kai kărăles lajavehko sî sar o ternimos andel kokala lehkă.
5 Le gîndurea kolengă bibezexale sî dăsar čeačimos,
ta le divanuri kolengă le jungalengă nai dăsar athadimos.
6 Le divanuri kolengă le jungalengă sî sar varesar astardimata te šorăn rat,
ta o mui kolengo bi bezexako skăpile.
7 Kola le jungale sî dinemuial, thai či mai avena,
ta o khăr kolengo le bibezexalengo ašel ande pînŕănde!
8 Khă manuši sî kučeardo pala o măsurimos lehkă prinjeandimahko,
ta kukoa le illesa rimome sî bidikhlino.
9 Mai mišto te aves meklinotelal thai te avel tu khă kandimahko,
dă sar te kărăs po baro thai te na avel tu so te xas.
10 Kukoa o bibezexalo fales nasul le jivinendar,
ta o illo kolehko le jungalehko sî bi milako.
11 Kon kărăl buti ka pesti phuw avela les bravalimos manŕăhko,
ta kon phirăl palal butea khančehkă sî bi godeako.
12 Kukoa o jungalo del pe kai buti kolengo bikrisako,
ta o angluno kolengo bibezexale rodil.
13 Ando bezexalimos le uštença sî khă astardimos čioŕîmahko,
ta kukoa o bibezexalo skăpil andai čiungar.
14 Andoa rodo le mohko čeaileoles lašimatăndar,
thai sakogodi lel palai buti lehkă vastendi.
15 O drom le bičealadehko sî bi bezexako angla lehkă iakha,
ta o xarano ašunel le phendimata.
16 O čealado andakhdata del po mui lesti xolli,
ta o xarano garavel o prasaimos.
17 Kon phenel o čeačimos kărăl khă mothodimos čeačio,
ta o dikhlitorii o xoxamno delduma athaimos.
18 Kon delduma ando tipo o lesno,
dukhavel sar o pusaimos kha sabiako,
ta e šib le xaranendi anel sasteardimos.
19 O ušt kai phenel o čeačimos sî zureardo ando veako,
ta e šib e xoxamni či ašel dăsar ăkh leako.
20 O athaimos sî ando illo kolengo kai den godi o nasulimos,
ta o bukurimos sî anda kola kai phenen o împătimos.
21 Či khă bibaxtalimos či kărdeol kolehkă le bibezexalehkă,
ta kola le jungale sî astardine nasulimatăndar.
22 Le ušt le xoxamne sî bidikhline le Raiehkă,
ta kola kai kărăn buti čeačimasa sî Lehkă čeailimahkă.
23 O manuši o xarano garavel pehko jeanglimos,
ta o illo le čealadengo vestil o čealadimos.
24 O vast kolengo le vrenikurengo stăpînila,
ta o vast le khandinengo potinela biro.
25 O biujimos andoa illo le manušehko peraveles,
ta khă orba laši vesăliles.
26 Kukoa o bibezexalo sîkavel pehkă amalehkă o drom o lašo,
ta o drom le jungalengo nigrăl le ando xasardimos.
27 O khandino či pekăl pehko vînato,
ta o mandin le kučimahko khă manušehko sî e buti.
28 Po drom le bibezexalimahko sî e čivava,
thai po drom sămnome latar nai merimos.