1 Un răspuns blând potolește mânia,
dar o vorbă aspră ațâță mânia.
2 Limba înțelepților dă știință plăcută,
dar gura nesocotiților împroașcă nebunie.
3 Ochii Domnului sunt în orice loc,
ei văd pe cei răi și pe cei buni.
4 Limba dulce este un pom de viață,
dar limba stricată zdrobește sufletul.
5 Nesocotitul disprețuiește învățătura tatălui său,
dar cine ia seama la mustrare ajunge înțelept.
6 În casa celui neprihănit este mare belșug,
dar în câștigurile celui rău este tulburare.
7 Buzele înțelepților seamănă știința,
dar inima celor nesocotiți este stricată.
8 Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului,
dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.
9 Calea celui rău este urâtă Domnului,
dar El iubește pe cel ce umblă după neprihănire.
10 Cine părăsește cărarea este aspru pedepsit,
și cine urăște mustrarea va muri.
11 Locuința morților și adâncul sunt cunoscute Domnului,
cu cât mai mult inimile oamenilor!
12 Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat,
de aceea nu se duce la cei înțelepți.
13 O inimă veselă înseninează fața,
dar, când inima este tristă, duhul este mâhnit.
14 Inima celor pricepuți caută știința,
dar gura nesocotiților găsește plăcere în nebunie.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
dar cel cu inima mulțumită are un ospăț necurmat.
16 Mai bine puțin cu frică de Domnul
decât o mare bogăție cu tulburare!
17 Mai bine un prânz de verdețuri și dragoste
decât un bou îngrășat și ură.
18 Un om iute la mânie stârnește certuri,
dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile.
19 Drumul leneșului este ca un hățiș de spini,
dar cărarea celor fără prihană este netezită.
20 Un fiu înțelept este bucuria tatălui său,
dar un om nesocotit disprețuiește pe mama sa.
21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte,
dar un om priceput merge pe drumul cel drept.
22 Planurile nu izbutesc când lipsește o adunare care să chibzuiască,
dar izbutesc când sunt mulți sfetnici.
23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui.
Și ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită!
24 Pentru cel înțelept, cărarea vieții duce în sus,
ca să-l abată de la Locuința morților, care este jos.
25 Domnul surpă casa celor mândri,
dar întărește hotarele văduvei.
26 Gândurile rele sunt urâte Domnului,
dar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa,
dar cel ce urăște mita va trăi.
28 Inima celui neprihănit se gândește ce să răspundă,
dar gura celor răi împroașcă răutăți.
29 Domnul Se depărtează de cei răi,
dar ascultă rugăciunea celor neprihăniți.
30 O privire prietenoasă înveselește inima,
o veste bună întărește oasele.
31 Urechea care ia aminte la învățăturile care duc la viață
locuiește în mijlocul înțelepților.
32 Cel ce leapădă certarea își disprețuiește sufletul,
dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere.
33 Frica de Domnul este școala înțelepciunii
și smerenia merge înaintea slavei.
1 Khă dimosanglal kovlo atărdearăl e xolli,
ta khă orba zurali astarăl e xolli.
2 E šib le xaranendi del jeanglimos čeailimahko,
ta o mui le bidindengo šudel čealadimos.
3 Le iakha le Raiehkă sî ande orsao than,
on dikhăn i kolen le jungalen i kolen le lašen.
4 E šib e gugli sî khă kašt čivavako,
ta e šib e rimome linčearăl o duxo.
5 O bidindo či dabadikhăl le sîkaimata pehkă daddehkă,
ta kon lel sama koa xamos arăsăl xarano.
6 Ando khăr kolehko bibezexalo sî khă baro bravalimos,
ta andel valosuri kolehkă le jungalehkă sî baro biujimos.
7 Le ušt le xaranengă thon jeanglimos,
ta o illo kolengo le bidindengo sî rimome.
8 O jertfimos kolengo le jungalengo sî khă skîrbomos angloa Rai,
ta o rudimos kolengo bibezexale sî Lehkă čeaile.
9 O drom kolehko le jungalehko sî bidikhlino le Raiehkă,
ta O kamel koles kai phirăl pala o bibezexalimos.
10 Kon mekăl o drom sî zurales došaldo,
thai kon či dabadikhăl o xallimos merălla.
11 O than le mullengo thai o Andraimos sî prinjeande le Raiehkă,
sodesa mai but le ille le manušengă!
12 O prasaitorii či čeaileoles te avel xallino,
anda kodea či jeal ka kola le xarane.
13 Khă illo veselo străfeal o mui;
ta kana o illo sî xolleariko, o duxo sî xolleardo.
14 O illo kolengo le prinjeandengo roden o jeanglimos,
ta o mui le bidindengo arakhăl čeailimos ando čealadimos.
15 Sal des kolehkă le bibaxtalehkă sî nasulimahkă,
ta kukoa le illesa naisme sî les khă desbaro biatărdimahko.
16 Mai mišto xançî, darasa le Raiestar,
dă sar khă baro bravalimos biujarimasa!
17 Mai mišto khă skafidi zălenimatănça, thai kambimasa,
dă sar khă guruw thuleardo jungalimasa.
18 Khă manuši iekhatar kai xolli kărăl čiungara,
ta kon sî loko kai xolli atărdearăl le biatearimata.
19 O drom le khandinehko sî sar khă rugo kanŕăngo,
ta o drom kolengo bi bezexakă sî orta.
20 Khă šeau xarano sî o bukurimos pehkă daddehko,
ta khă manuši bidindo či dabadikhăl pehka deia.
21 O čealadimos sî khă bukurimos anda kukoa bi godeako,
ta khă manuši prinjeando jeal po drom kukoa o orta.
22 Le planuri či jean, kana nai khă tidimos kai te del godi,
ta jean kana sî but phenditorea.
23 O manuši sî les bukurimos te delanglal pehkă mosa,
thai so laši sî ăkh orba pehendini koa čiro o lašardo!
24 Anda kukoa o xarano o drom la čivavako jeal opră,
kaste durearăles kata o than le mullengo, kai sî tele.
25 O Rai peravel o khăr kolengo kai denpebară,
ta zurearăl le phuwea la phiwleakă.
26 Le gîndurea le nasulimahkă sî jungale le Raiehkă,
ta le divanuri le amalengă sî uje angla Leste.
27 Kukoa o xarvalo pala o valoso biujarăl pehko khăr,
ta kukoa so čidabadikhăl o limos traila.
28 O illo kolehko bibezexalo del godi so te delanglal,
ta o mui kolengo le jungalengo šudel nasulimata.
29 O Rai dureol kolendar le jungalendar,
ta ašunel o rudimos kolengo le bibezexalengo.
30 Khă dikhlimos amaličisko vesălil o illo,
khă vestea laši zurearăl le kokala.
31 O kan kai lel godi kal sîkaimata kai nigrăn kai čivava,
bešel ando maškar le xaranengo.
32 Kukoa kai šudel o xamos čidabadikhăl pehko duxo,
Ta kukoa kai ašunel o xamos lel prinjeandimos.
33 E dar le Raiestar sî e škoala le xaraimastii,
thai o meklimostelal jeal anglai slava.