1 Planurile pe care le face inima atârnă de om,
dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.
2 Toate căile omului sunt curate în ochii lui,
dar Cel ce cercetează duhurile este Domnul .
3 Încredințează-ți lucrările în mâna Domnului,
și îți vor izbuti planurile.
4 Domnul a făcut toate pentru o țintă,
chiar și pe cel rău pentru ziua nenorocirii.
5 Orice inimă trufașă este o scârbă înaintea Domnului:
hotărât , ea nu va rămâne nepedepsită.
6 Prin dragoste și credincioșie, omul ispășește nelegiuirea,
și prin frica de Domnul, se abate de la rău.
7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva,
îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui.
8 Mai bine puțin cu dreptate
decât mari venituri cu strâmbătate.
9 Inima omului se gândește pe ce cale să meargă,
dar Domnul îi îndreaptă pașii.
10 Hotărâri dumnezeiești sunt pe buzele împăratului,
gura lui nu trebuie să facă greșeli când judecă.
11 Cântarul și cumpăna dreaptă vin de la Domnul;
toate greutățile de cântărit sunt lucrarea Lui.
12 Împăraților le este scârbă să facă rău,
căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie.
13 Buzele neprihănite sunt plăcute împăraților,
și ei iubesc pe cel ce vorbește cu neprihănire.
14 Mânia împăratului este un vestitor al morții,
dar un om înțelept trebuie s-o potolească.
15 Seninătatea feței împăratului este viața
și bunăvoința lui este ca o ploaie de primăvară.
16 Cu cât mai mult face câștigarea înțelepciunii decât a aurului!
Cu cât este mai de dorit câștigarea priceperii decât a argintului!
17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău;
acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale.
18 Mândria merge înaintea pieirii
și trufia merge înaintea căderii.
19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriți
decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Cine cugetă la Cuvântul Domnului găsește fericirea
și cine se încrede în Domnul este fericit.
21 Cine are o inimă înțeleaptă este numit priceput,
dar dulceața buzelor mărește știința.
22 Înțelepciunea este un izvor de viață pentru cine o are,
dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
23 Cine are o inimă înțeleaptă își arată înțelepciunea când vorbește
și mereu se văd învățături noi pe buzele lui.
24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere:
dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase.
25 Multe căi i se par bune omului,
dar la urmă duc la moarte.
26 Cine muncește pentru el muncește,
căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27 Omul stricat pregătește nenorocirea
și pe buzele lui este ca un foc aprins.
28 Omul neastâmpărat stârnește certuri
și pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni.
29 Omul asupritor amăgește pe aproapele său
și-l duce pe o cale care nu este bună.
30 Cine închide ochii ca să se dedea la gânduri stricate,
cine-și mușcă buzele, a și săvârșit răul.
31 Perii albi sunt o cunună de cinste,
ea se găsește pe calea neprihănirii.
32 Cel încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz
și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți.
33 Se aruncă sorțul în poala hainei,
dar orice hotărâre vine de la Domnul.
1 Le planurea kai kărăle o illo phanden pe le manušestar,
ta o dimosanglal kai deles o mui avel kata o Rai.
2 Sa le droma le manušehkă sî uje andel iakh lehkă,
ta kukoa kai rodel le duxuri sî o Rai.
3 Tho te butea ando vast le Raiehko,
thai kărdeona sa te planurea.
4 O Rai kărdea le saoŕăn anda khă çînta,
orta i koles le jungales andoa des le bibaxtalimahko.
5 Orsao illo barimahko sî khă prikăjimos angloa Rai;
mothodino, o či ašela bidošalo.
6 Andoa kamblimos thai pateaimos o manuši skăpil la bikrisatar,
thai andai dar le Raiesti dureol le nasulimastar.
7 Kana sî čeaile le Raiehkă le droma varekahkă,
kărăle amal orta i lehkă dušmaien.
8 Mai mišto xançî, čeačimasa
dă sar valosuri, bandimasa.
9 O illo le manušehko del pe godi pe sao drom te phirăl,
ta o Rai ortol lehkă pašea.
10 Mothodimata devlikane sî po mui le thagarehko,
lehko mui či trăbul te kărăl athaimata kana krisînil.
11 O tol thai o măsurimos orta aven kata o Rai;
sal pharimata le tolohkă sî e buti Lesti.
12 Le thagarengă sî lengă greçomos Te kărăn nasul,
Kă andoa bibezexalimos zureaol khă Skamin raimahko.
13 Le ušt bibezexale sî čeaile ăl thagarengă,
thai on kamen kolen kai denduma bibezexalimasa.
14 E xolli le thagaresti sî khă phenditorii le mullimahko,
ta khă manuši xarano trăbul te atărdearăla.
15 O străfeaimos le mohko le thagarehko sî čivava,
thai o lašimos lehko sî sar khă brîšind anglamilaiehko.
16 Sodesa mai but kărăl o limos le xaraimahko dă sar le sumnakahko!
Sodesa sî mai dă kamblimos o limos le prinjeandimahko dă sar le rupehko!
17 O drom le manušengo bi bezexako sî te arakhăn pe le nasulimastar;
kodoa arakhăl pehko duxo, kai dikhăl pa pehkă droma.
18 O barimos jeal angloa xasardimos,
thai e fala jeal angloa peradimos.
19 Mai mišto te aves meklinotele le meklinençatelal,
dă sar te xulaves o limos kolença le barimahkă.
20 Kon delgodi koa Divano le Raiehko, arakhăl o baxtalimos,
thai kon pateal pe ando Rai sî baxtalo.
21 Kas sî khă illo xarano sî phendino prinjeandimahko,
ta o guglimos le uštengo barearăl o jeanglimos.
22 O xaraimos sî khă isvoro čivavako anda kaste sî les;
ta o došalimos le čealadengo sî o čealadimos lengo.
23 Kas sî khă illo xarano, sîkavel pehko xaraimos kana delduma,
thai orkana dičion sîkaimata neve pe lehkă ušt.
24 Le divanuri le amlengă sî sar khă stupo avdinehko,
gugle andoa duxo, thai sastimahkă andal kokala.
25 But droma fal laše le manušehkă,
ta palal nigrăn koa merimos.
26 Kon butearăl, anda leste butearăl,
kă lesti bokh tholes kai buti.
27 O manuši o rimome lašarăl o bibaxtalimos,
thai pe lehkă ušt sî khă iag astardi.
28 O manuši bithanehko kărăl kîrkote,
thai o pîŕîtori delrigate le mai lašen amalen.
29 O manuši o kuralimahko athavel pehkă pašes,
thai nigrăles pe khă drom, kai nai lašo.
30 Kon phandavel le iakha, kaste del pe kal godimata le rimome,
kon xal pehkă ušt, i kăredea o nasulimos.
31 Le ball le parne sî khă kununa patimasti,
oi arakhadeol pe drom le bibezexalimahko.
32 Kukoa kovlo kai xolli kărăl mai but dă sar khă zuralo,
thai kon sî stăpîno pe peste kučearăl mai but dă sar kukoa kai lel khă četatea.
33 Šudel pe e bax ande podi la raxameati,
ta orsao mothodimos avel kata o Rai.