1 Mai bine o bucată de pâine uscată cu pace
decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!
2 Un argat cu minte stăpânește peste fiul care face rușine
și va împărți moștenirea cu frații lui.
3 Tigaia lămurește argintul și cuptorul lămurește aurul,
dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.
4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită
și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
5 Cine își bate joc de sărac își bate joc de Cel ce l-a făcut;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6 Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor
și părinții sunt slava copiilor lor.
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;
cu cât mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă!
8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:
oriîncotro se întorc, izbândesc.
9 Cine acoperă o greșeală caută dragostea,
dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput
decât o sută de lovituri pe cel nebun.
11 Cel rău nu caută decât răscoală,
dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12 Mai bine să întâlnești o ursoaică jefuită de puii ei
decât un nebun în timpul nebuniei lui.
13 Celui ce întoarce rău pentru bine
nu-i va părăsi răul casa.
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;
de aceea, curmă cearta înainte de a se înteți.
15 Cel ce iartă pe vinovat și cel ce osândește pe cel nevinovat
sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.
16 La ce slujește argintul în mâna nebunului?
Să cumpere înțelepciunea?… Dar n-are minte!
17 Prietenul adevărat iubește oricând
și în nenorocire ajunge ca un frate.
18 Omul fără minte dă chezășie,
se pune chezaș pentru aproapele său.
19 Cine iubește certurile iubește păcatul
și cine-și zidește poarta prea înaltă își caută pieirea.
20 Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea
și cel cu limba stricată cade în nenorocire.
21 Cine dă naștere unui nebun va avea întristare
și tatăl unui nebun nu poate să se bucure.
22 O inimă veselă este un bun leac,
dar un duh mâhnit usucă oasele.
23 Cel rău primește daruri pe ascuns
ca să sucească și căile dreptății.
24 Înțelepciunea este în fața omului priceput,
dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său
și amărăciune celei ce l-a născut.
26 Nu este bine să osândești pe cel neprihănit la o gloabă,
nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.
27 Cine își înfrânează vorbele cunoaște știința
și cine are duhul potolit este un om priceput.
28 Chiar și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea
și de priceput dacă și-ar ține gura.
1 Mai mišto khă kotor manŕo šuko, pačeasa,
dă sar ăkh khăr pherdo masa, xoleasa!
2 Khă sluga godeasa stăpînil poa šeau kai kărăl lajeau,
thai xulavela o mandimos pehkă phralença.
3 E tigaia lămuril o rup, thai o bou lămuril o sumnakai;
ta kukoa kai zumavel le ille, sî o Rai.
4 Kukoa o nasul ašunel limasa godi ka kukoa le uštesa bikrisako,
thai o xoxamno bandearăl o kan kai šib le xasardimasti.
5 Kon marăl pehkă khălimos le čioŕăstar,
marăl pehkă khălimos Kolestar kai kărdea les;
kon bukuril pe anda khă bibaxtalimos, či ašela bidošalo.
6 Le šeave le šeavengă sî e kununa le phurăndi,
thai le dadda sî e slava lengă šeavendi.
7 Le divanuri le alosarde či lašaon ando mui khă čealadehko;
sodesa mai xançî le divanuri xoxamne ando mui khă manušehkă andai viça alosardi!
8 Le pativa amean khă baŕ kuči ande Ll iakha kolengă kai len le:
or karing ambolden pe, izbutin.
9 Kon garavel khă athadimos, rodel o kamblimos,
ta kon pheneles orkana ande pehkă divanuri, durearăl le amalen.
10 Khă xamos šol pe mai but ande khă manuši prinjeandimahko,
dă sar ăkh šell maladimata ande kukoa o čealado.
11 Kukoa o nasul či rodel dăsar čiungar,
ta khă solo bi milako avela tradino pa leste.
12 Mai mišto te arakhăs khă rišni line latar lakă puien,
dă sar khă čealado ando čealadimos lehko.
13 Kukolehkă kai amboldel nasul andoa mišto,
či mekăla o nasulimos lehko khăr.
14 O gor kha čiungarako sî sar o dimosdrom une paiengo;
andakodea, atărdear e čiungar anglal te astardeol.
15 Kukoa kai iertil le došales thai došarăl le bidošales,
sî lidui khă prikăjimos angloa Rai.
16 Ka soste kandel o rup ando vast le čealadehko?
Te tinel o xaraimos? …Ta nai les godi.
17 O amal o čeačio kamel orkana,
thai ando bibaxtalimos arăsăl sar khă phral.
18 O manuši bi godeako del sumadimos,
thol pe sumadi anda pehko pašo.
19 Kon kamel le zaia kamel e bezex,
thai kon vazdel pesti poarta but učii, rodel pehko xasardimos.
20 Kukoa le illesa bičeačio či arakhăl o baxtalimos,
thai kukoa la šibasa rimome perăl ando bibaxtalimos.
21 Kon del kărimos khă čealadehkă avela les tristomos,
thai o dadd khă čealadehko našti bukuril pe.
22 Khă illo vesălo sî khă lašo leako,
ta khă duxo xolleardo šutearăl le kokala.
23 Kukoa o nasul lel pativa pe garaimaste,
kaste amboldel le droma le čeačimahkă.
24 O xaraimos sî ando mui le manušehko prinjeando,
ta le iakha le čealadehkă roden les koa gor la phuweako.
25 Khă šeau čealado anel năkazo pehkă daddehkă,
thai kărtimos kolakă kai kărdea les.
26 Nai mišto te došaves koles le bibezexales kakh gloaba,
či te malaves koles le neamostar alosardo anda e zan lengă bibezehalimahkă.
27 Kon lopînzîl pehkă orbe, prinjeanel o jeanglimos,
thai kas sî les o duxo kovlo sî khă manuši prinjeando.
28 Orta i khă dillo nakhăla xarano te ašelamuto,
thai dă prinjeando te nikrăla pehko mui.