1 Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului,
pe care îl îndreaptă încotro vrea.
2 Omul socotește că toate căile lui sunt fără prihană,
dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.
3 A face dreptate și judecată
este mai plăcut Domnului decât jertfele.
4 Privirile trufașe și inima îngâmfată,
această candelă a celor răi, nu sunt decât păcat.
5 Planurile omului harnic nu duc decât la belșug,
dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.
6 Comorile câștigate cu o limbă mincinoasă
sunt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte.
7 Silnicia celor răi îi mătură,
pentru că nu vor să facă ce este drept.
8 Cel vinovat merge pe căi sucite,
dar cel nevinovat face ce este bine.
9 Mai bine să locuiești într-un colț pe acoperiș
decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare.
10 Sufletul celui rău dorește răul,
semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui.
11 Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept;
și când se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința.
12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău
și vede ce repede sunt aruncați cei răi în nenorocire.
13 Cine își astupă urechea la strigătul săracului,
nici el nu va căpăta răspuns când va striga.
14 Un dar făcut în taină potolește mânia
și o mită dată pe ascuns potolește cea mai puternică mânie.
15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine,
dar pentru cei ce fac răul este o groază.
16 Omul care se abate de la calea înțelepciunii
se va odihni în adunarea celor morți.
17 Cine iubește petrecerile va duce lipsă
și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește.
18 Cel rău slujește ca preț de răscumpărare pentru cel neprihănit,
și cel stricat, pentru oamenii fără prihană.
19 Mai bine să locuiești într-un pământ pustiu
decât cu o nevastă gâlcevitoare și supărăcioasă.
20 Comori de preț și untdelemn sunt în locuința celui înțelept,
dar omul fără minte le risipește.
21 Cine urmărește neprihănirea și bunătatea
găsește viață, neprihănire și slavă.
22 Înțeleptul cucerește cetatea vitejilor
și doboară puterea în care se încredeau.
23 Cine își păzește gura și limba
își scutește sufletul de multe necazuri.
24 Cel mândru și trufaș se cheamă batjocoritor:
el lucrează cu aprinderea îngâmfării.
25 Poftele leneșului îl omoară,
pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile.
26 Toată ziua o duce numai în pofte,
dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.
27 Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului,
cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite.
28 Martorul mincinos va pieri,
dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă.
29 Cel rău ia o înfățișare nerușinată,
dar omul fără prihană își îmbunătățește calea.
30 Nici înțelepciunea, nici priceperea,
nici sfatul n-ajută împotriva Domnului.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei,
dar biruința este a Domnului.
1 O illo le thagarehko sî sar khă nanilaši paiehko ando vast le Raiehko,
saves ortoles karing kamel.
2 O manuši dinel kă sa lehkă droma sî bi bezexako,
ta Kukoa kai rodel le ille sî o Rai.
3 Te kărăs čeačimos thai krisînimos,
sî mai čeailo le Raiehkă dă sar le jertfe.
4 Le dikhlimata dăopral thai o illo phuteardo,
kadea lampa kolendi le jungalendi, nai dăsar bezex.
5 Le planurea le manušehkă le vrenikohkă či nigră dăsar koa bravalimos,
ta kukoa kai kărl buti iekharimasa či arăsăl dăsar ando lipsomos.
6 Le mandina line kha šibasa xoxamni
sî khă khančimos kai našel, thai on nigrăn koa merimos.
7 O bandimos kolengo le jungalengo šilavele,
anda kă on či kamen te kărăn so sî čeačio.
8 Kukoa o došalo jeal pel droma sučimena,
ta kukoa o bidošalo kărăl so sî mišto.
9 Mai mišto te bešes andekh kolço oralokhăr,
sar kha romneasa kai marăltuandočero ande khă khăr baro.
10 O duxo kolehko le jungalehko kamel o nasul,
le manušehkă kai nai les či khă nakhlimos angla leste.
11 Kana sî došaldo o prasaitorii, o dillo kărdeol xarano:
thai kana del pe sîkaimos kolehkă le xaranehkă, o lel jeanglimos.
12 Kukoa o bibezexalo dikhăl koa khăr kolehko le jungalehko,
thai dikhăl sode dă iekhatar sî šudine le jungale ando bibaxtalimos.
13 Kon phandavel pehkă kan koa çîpimos le čioŕăhko,
čina či o či lela dimosanglal, kana çîpila.
14 Khă pativ kărdi čioreal atărdearăl e xolli,
thai khă čiorikanodimos atărdearăl e mai zurali xolli.
15 Sî khă bukurimos anda kukoa o bibezexalo te kărăl o mištimos,
ta anda kukoa nasul sî khă daraimos.
16 O manuši kai dureol kata o drom le xaraimahko,
xodinila pe koa tidimos kolengo le mullengo.
17 Kon kamel le desabară nigrăla lipsomos,
thai kon kamel e moll thai o zetino te sastiol či bravaol.
18 Kukoa o nasul kandel sar potindimos anda kukoa o bibezehalo,
thai kukoa o rimome, andal manuši bi bezexako.
19 Mai mišto te bešes andekh phuw pusto,
dă sar kha romneasa muiesabaro thai xoleardimasti.
20 Mandina kučimahkă thai zetino sî ando khăr kolehko le xaranehko,
ta o manuši bi godeako phaŕavele.
21 Kon phirălpala o bibezexalimos thai o lašimos,
arakhăl čivava, bibezexalimos thai slava.
22 O xarano lel e četatea le zuralendi,
thai peravel e zor ande savi pateanas pe.
23 Kon arakhăl pehko mui thai e šib,
ankalavel pehko duxo anda but năkazurea.
24 Kukoa o mîndro thai barimahko bušol prasaitorii:
o kărăl buti le astardimasa le dimosbarimahko.
25 Le poftimata le khandinehkă mudarăn les,
anda kă či kamel te kărăl buti le vastença.
26 Soŕo des nigrăla dăsar andel poftimata:
ta kukoa o bibezexalo del bi xanjuvalimahko.
27 E jertfa kolendi le jungale sî khă prikăjimos angloa Rai,
sodesa mai but kana anen la gîndurença bikrisako.
28 O dikhlitorii o xoxamno xasaola,
ta o manuši kai ašunel mišto deladuma orkana izbîndimasa.
29 Kukoa o jungalo lel khă mui bilajavehko,
ta o manuši bibezexalo lašarăl pehko drom.
30 Či o xaraimos, či o prinjeandimos,
či o phendimos či kanden pa o Rai.
31 O grast sî lašardo andoa des le mardimahko,
ta o biruimos sî le Raiehko.