1 Un nume bun este mai de dorit decât o bogăție mare
și a fi iubit prețuiește mai mult decât argintul și aurul.
2 Bogatul și săracul se întâlnesc:
Domnul i-a făcut și pe unul, și pe altul.
3 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde,
dar cei proști merg înainte și sunt pedepsiți.
4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul,
este bogăția, slava și viața.
5 Spini și curse sunt pe calea omului stricat:
cel ce-și păzește sufletul se depărtează de ele.
6 Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,
și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.
7 Bogatul stăpânește peste cei săraci,
și cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut.
8 Cine seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera,
și nuiaua nelegiuirii lui este gata.
9 Omul milostiv va fi binecuvântat,
pentru că dă săracului din pâinea lui.
10 Izgonește pe batjocoritor și cearta se va sfârși,
neînțelegerile și ocările vor înceta.
11 Cine iubește curăția inimii
și are bunăvoința pe buze este prieten cu împăratul.
12 Ochii Domnului păzesc pe cel ce are știință,
dar înfruntă cuvintele celui stricat.
13 Leneșul zice: „Afară este un leu,
care m-ar putea ucide pe uliță!”
14 Gura curvelor este o groapă adâncă;
pe cine vrea să-l pedepsească Domnul, acela cade în ea.
15 Nebunia este lipită de inima copilului,
dar nuiaua certării o va dezlipi de el.
16 Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția
va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă.
17 Pleacă-ți urechea și ascultă cuvintele înțelepților
și ia învățătura mea în inimă!
18 Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău
și să-ți fie toate deodată pe buze.
19 Pentru ca să-ți pui încrederea în Domnul,
vreau să te învăț eu astăzi, da, pe tine.
20 N-am așternut eu oare în scris pentru tine
sfaturi și cugetări,
21 ca să te învăț lucruri temeinice, cuvinte adevărate,
ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimite?
22 Nu despuia pe sărac, pentru că este sărac,
și nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!
23 Căci Domnul le va apăra pricina lor
și va despuia viața celor ce-i despoaie.
24 Nu te împrieteni cu omul mânios
și nu te însoți cu omul iute la mânie,
25 ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui
și să-ți ajungă o cursă pentru suflet.
26 Nu fi printre cei ce pun chezășii,
printre cei ce dau zălog pentru datorii!
27 Căci, dacă n-ai cu ce să plătești,
pentru ce ai voi să ți se ia patul de sub tine?
28 Nu muta hotarul cel vechi,
pe care l-au așezat părinții tăi!
29 Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împărați,
nu lângă oamenii de rând.
1 Khă anau lašo sî mai kamblino dă sar khă bravalimos baro,
thai te aves kamblino kučearăl mai but dă sar o rup thai o sumnakai.
2 O bravalo thai o čioŕo arakhadeon:
o Rai kărdea i iekhăs i le kovrăs.
3 O manuši o xarano dikhăl o bibaxtalimos thai garadeol,
ta kola le dille jean angle thai sî došalde.
4 O potindimos le meklimahkotelal, la darati le Raiestar,
sî o bravalimos, e slava thai čivava.
5 Kanŕă thai astardimata sî po drom le manušehko le rimomenehko:
kukoa kai arakhăl pehko duxo dureol lendar.
6 Sîkau le šaoŕăs o drom kai trăbul te phirăles,
thai kana phureola, či dureola lestar.
7 O bravalo stăpînil pa kola le čioŕă,
thai kukoa kai lel unjile, sî o robo kolehko kai del unjile.
8 Kon thol bikris, bikris tidela,
thai e ŕai la bikrisati lesti sî koa gor.
9 O manuši kai fales nasul avela dinodumadămišto,
anda kă del le čioŕăs anda pehko manŕo.
10 Našau le prasaimatores, thai e čiungar jealatar,
le biateardimata thai le prasaimata atărdeona.
11 Kon kamel o ujimos le illehko,
thai sî les lašimos pel ušt, sî amal le thagaresa.
12 Le iakha le Raiehkă arakhăn koles kai sî les jeanglimos,
Ta atărdearăl le divanuri kolehkă le rimomenehkă.
13 O khandino phenel: „Avri sî khă
leo, kai dašti mudarăll ma po drom!”
14 O mui le kurvengo sî khă groapa andră;
kas kamel te došarăl les o Rai, kodoa perăl ande late.
15 O čealadimos sî astardo le illestar le šaoŕăhkărăstar,
ta e raii le xamasti pîtărălala lestar.
16 Kon thol po čioŕo kaste barearăl pehko bravalimos,
avela te del i o avrăhkă mai bravalo thai nigrăla lipsomos.
17 Bandear teo kan, thai ašun le divanuri le xaranengă,
thai le o sîkaimos muŕo ando illo.
18 Kă sî mišto te nikrăs le ande tute,
thai te aven tukă sa ăkhdata pel ušt.
19 Anda kaste thos teo pateamos ando Rai,
kamau te sîkavau tu me ades, e, tut.
20 Či lašardem me kadea ando ramomos anda tute
phendimata thai sîkadimata,
21 kaste sîkavau tu butea zuralea, divanuri čeačimahkă,
kaste desanglal orbença čeačimahkă kolehkă kai tradel tu?
22 Na le poa čioŕo, anda kă sî čioŕo,
thai na thopharimos po bibaxtalo kai bešel koa udar!
23 Kă o Rai nikrăla lendi buti,
thai lela e čivava kolendi kai lena pa lende.
24 Na amalisao le manušesa le xolleardesa,
thai na phir le manušesa iekhatar kai xolli,
25 ta na varesar te sîteos lehkă astardimos andoa duxo.
26 Na av maškar kola kai thon sumadimata,
maškar kola kai den kamăta andal unjilimata.
27 Kă kana nai sosa te potines, anda soste kamesa te lel pe teo pato tala tute?
28 Na mutisar e phuw e puraii, kai thodela te dadda.
29 Kana dikhăs khă manuši lašo ande pesti buti, kodoa dašti bešel pašal thagar,
na pašal manuši širohkă.