1 Dacă stai la masă la unul din cei mari,
ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ți un cuțit în gât,
dacă ești prea lacom.
3 Nu pofti mâncărurile lui alese,
căci sunt o hrană înșelătoare!
4 Nu te chinui ca să te îmbogățești,
nu-ți pune priceperea în aceasta!
5 Abia ți-ai aruncat ochii spre ea, și nu mai este;
căci bogăția își face aripi
și, ca vulturul, își ia zborul spre ceruri.
6 Nu mânca pâinea celui pizmaș
și nu pofti mâncărurile lui alese,
7 căci el este ca unul care își face socotelile în suflet!
„Mănâncă și bea”, îți va zice el,
dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mâncat-o o vei vărsa
și cuvintele plăcute pe care le vei spune sunt pierdute.
9 Nu vorbi la urechea celui nebun,
căci el nesocotește cuvintele tale înțelepte!
10 Nu muta hotarul văduvei
și nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci Răzbunătorul lor este puternic:
El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ți inima la învățătură
și urechile la cuvintele științei!
13 Nu cruța copilul de mustrare,
căci, dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri!
14 Lovindu-l cu nuiaua,
îi scoți sufletul din Locuința morților.
15 Fiule, dacă-ți va fi inima înțeleaptă,
inima mea se va bucura;
16 și lăuntrul meu se va veseli
când buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ți pizmuiască inima pe cei păcătoși,
ci să aibă totdeauna frică de Domnul,
18 căci este o răsplată
și nu ți se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, și fii înțelept;
îndreaptă-ți inima pe calea cea dreaptă!
20 Nu fi printre cei ce beau vin,
nici printre cei ce se îmbuibă cu carne!
21 Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc,
și ațipirea te face să porți zdrențe.
22 Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut,
și nu nesocoti pe mamă-ta când a îmbătrânit.
23 Cumpără adevărul – și nu-l vinde –,
înțelepciunea, învățătura și priceperea.
24 Tatăl celui neprihănit se veselește
și cel ce dă naștere unui înțelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău și mama ta,
să se veselească cea care te-a născut.
26 Fiule, dă-Mi inima ta
și să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele!
27 Căci curva este o groapă adâncă
și străina, o fântână strâmtă.
28 Ea pândește ca un hoț
și mărește între oameni numărul celor stricați.
29 Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînțelegerile?
Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină?
Ai cui sunt ochii roșii?
30 Ale celor ce întârzie la vin
și se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin când curge roșu
și face mărgăritare în pahar;
el alunecă ușor,
32 dar pe urmă ca un șarpe mușcă
și înțeapă ca un basilisc.
33 Ochii ți se vor uita după femeile altora
și inima îți va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării,
ca un om culcat pe vârful unui catarg.
35 „M-a lovit …, dar nu mă doare!…
M-a bătut…, dar nu simt nimic!
Când mă voi trezi? Mai vreau vin!”
1 Kana bešes kai skafidi anda iekh anda kola le bară,
le sama so sî tu anglal:
2 tho tukă khă šuri ande koŕ,
kana san but xarvalo.
3 Na kam le xabenata lehkă le alosarde,
kă sî khă xamos athadimahko.
4 Na tinuisao kaste bravaos,
na tho teo prinjeandimos ande kadoa.
5 Dăsar so šudean te iakha pe leste thai manai;
kă o bravallimos kărăl pehkă phaka,
thai, sar o vulturo, lel pehko xureaimos karing le čerurii.
6 Na xa o manŕo kolehko čiungarako,
thai na kam lehkă xabenata le alosarde,
7 kă o sî sar iekh kai kărăl pehkă dindimata ando duxo.
„Xa thai pi”, phenel tukă o;
ta o illo lehko nai tusa.
8 O kotor kai xalean les, šadesa les,
thai le čeaile divanuri kai mothosa e, avena xasarde.
9 Na de duma koa kan khă čealadehkă,
kă o čidinel le divanuri tiră le xaraimahkă.
10 Na mutisar e phuw la phiwleati,
na šutu ande phuw le bidaddengo,
11 kă o amboldintorii lengo sî zuralo:
O nikrăla lendi buti pa tute.
12 Pîtăr teo illo koa sîkaimos,
thai le kan kal divanuri le jeanglimahkă.
13 Na derigate le šaoŕăs kata o xallimos,
kă te malavesa les la ŕaiasa, či merălla.
14 Mardindoi les la ŕaiasa,
ankalaves lehko duxo andoa than le mullengo.
15 Šeaua, te avela teo illo xarano,
o illo muŕo bukurila pe;
16 thai o andraimos muŕo vesălila pe,
kana te ušt phenena so sî mišto.
17 Te na xolleaol teo illo pe kola le bezexale,
ta te aveles orkana dar andoa Rai;
18 kă sî khă potindimos,
thai či šindeola tukă o ajukărimos.
19 Ašun, šeaua, thai av xarano;
ortosar teo illo po drom o čeačio.
20 Na av maškar kola kai pen moll,
či maškar kola kai pravardeon masăsa.
21 Kă o matearno thai kukoa kai xalbut čioŕaon,
thai o soimos kărăl tu te phiraves kotora.
22 Ašun te daddes, kai kărdea tu,
thai na bidin tea deia, kana phurili.
23 Tin o čeačimos, thai na bitin les,
o xaraimos, o sîtimos thai o prinjeandimos.
24 O dadd kolehko bibezexalo vesălil pe,
thai kukoa kai del kărimos khă xaranehkă bukuril pe.
25 Te bukuril pe teo dadd thai ti dei,
te vesălil pe kutea kai kărdea tu.
26 Šeaua, dema teo illo,
thai te arakhăn čeailimos te iakha ande Mîŕă droma.
27 Kă e kurva sî khă groapa andră,
thai e străina khă xaing tidini.
28 Oi arakhăl sar ăkh čior,
thai barearăl maškar le manuši o dindimos kolengo le rimome.
29 Kahkă sî le vătimata?
Kahkă sî le akharimahkădimata? Kahkă sî le biateardimata?
Kahkă sî le roimata? Kahkă sî le Dukhadimata bi došako?
Kahkă sî le iakha le lolle?
30 Kolengă kai bešenxasarde kai moll,
thai jean te mai nandearăn khă tahtai
xamime molleasa.
31 Na dikh kai moll kana thavdel lolli
thai kărăl mărgăritare ando tahtai;
oi istral lesne,
32 ta palal xal sar ăkh sap thai
pusavel sar khă basiliko.
33 Te iakha dikhăna pala le romnea avrăngă,
thai teo illo deladuma dilimata.
34 Avesa sar khă manuši suto ando maškar la mareako,
sar khă manuši suto po gor khă katargohko.
35 „Mlaladea ma…ta či dukhal ma!
Mardea ma…ta či atearau khanči!
Kana ušteaua? Mai kamau moll!”