Asupra chezășiei
1 Fiule, dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău,
dacă te-ai prins pentru altul,
2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale,
dacă ești prins de cuvintele gurii tale,
3 fă totuși lucrul acesta, fiule: dezleagă-te,
căci ai căzut în mâna aproapelui tău!
De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pământ și stăruiește de el!
4 Nu da somn ochilor tăi,
nici ațipire pleoapelor tale!
5 Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului
și ca pasărea din mâna păsărarului!…
Ferește-te de lenevie
6 Du-te la furnică, leneșule;
uită-te cu băgare de seamă la căile ei și înțelepțește-te!
7 Ea n-are nici căpetenie,
nici priveghetor, nici stăpân,
8 totuși își pregătește hrana vara
și strânge de-ale mâncării în timpul secerișului.
9 Până când vei sta culcat, leneșule?
Când te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,
să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!…
11 Și sărăcia vine peste tine ca un hoț
și lipsa, ca un om înarmat.
Ferește-te de răutate
12 Omul de nimic, omul nelegiuit,
umblă cu neadevărul în gură,
13 clipește din ochi, dă din picior
și face semne cu degetele.
14 Răutatea este în inima lui, urzește lucruri rele întruna
și stârnește certuri.
15 De aceea, nimicirea îi va veni pe neașteptate;
va fi zdrobit deodată și fără leac .
16 Șase lucruri urăște Domnul
și chiar șapte Îi sunt urâte:
17 ochii trufași, limba mincinoasă,
mâinile care varsă sânge nevinovat,
18 inima care urzește planuri nelegiuite,
picioarele care aleargă repede la rău,
19 martorul mincinos, care spune minciuni,
și cel ce stârnește certuri între frați.
Ferește-te de preacurvie
20 Fiule , păzește sfaturile tatălui tău
și nu lepăda învățătura mamei tale:
21 leagă-le necurmat la inimă,
atârnă-le de gât!
22 Ele te vor însoți în mersul tău,
te vor păzi în pat
și îți vor vorbi la deșteptare.
23 Căci sfatul este o candelă, învățătura este o lumină,
iar îndemnul și mustrarea sunt calea vieții.
24 Ele te vor feri de femeia stricată,
de limba ademenitoare a celei străine.
25 N-o pofti în inima ta pentru frumusețea ei
și nu te lăsa ademenit de pleoapele ei!
26 Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine,
și femeia măritată întinde o cursă unui suflet scump.
27 Poate cineva să ia foc în sân
fără să i se aprindă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinși
fără să-i ardă picioarele?
29 Tot așa este și cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său:
oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30 Hoțul nu este urgisit când fură
ca să-și potolească foamea, căci îi este foame.
31 Și, dacă este prins, trebuie să dea înapoi înșeptit ,
să dea chiar tot ce are în casă.
32 Dar cel ce preacurvește cu o femeie este un om fără minte;
singur își pierde viața cine face așa.
33 Nu va avea decât rană și rușine
și ocara nu i se va șterge.
34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat,
și n-are milă în ziua răzbunării;
35 nu se uită la niciun preț de răscumpărare
și nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.
Poa sumadimos.
1 Šeaua, kana thodean tu sumado anda teo pašo,
kana astardean tu anda aver,
2 kana san phanglo anda o šinaimos te mohko,
3 kăr sa kadea e buti kadea, šeaua: pîtăr tu,
kă pelean ando vast te pašehko!
Anda kodea jea, šude tu le mosa kai phuw,
thai rudisao lestar.
4 Na de lindri te iakhăn,
či soimos te pleoakhăngă!
5 Skăpisar andoa vast lehko sar skăpil e kăprioara andoa vast le văšerehko,
thai sar e čirikli andoa vast le čirikleatorehko…
Arakh tu khandinimastar.
6 Jea kai tir, khandinea;
dikh šutimasa sama kal doma lakă, thai xareao!
7 La nai la či šerobaro,
či dikhlitorii, či stăpîno;
8 ta mila oi lašarăl pehkă o xamos,
thai tidel xabenata ando čiro le tidimahko.
9 Ji kana bešesa suto, khandinea?
Kana uštesa anda ti lindri?
10 Te mai soves xançî, te mai soves Xançî,
te mai sučis xançî le vast kaste soves! …
11 Thai o čioŕîmos avela pa tute sar khă čior,
thai o biavimos, sar khă manuši armença.
Arakh tu nasulimastar.
12 O manuši khančesko, o manuši bikrisako,
phirăl le bičeačimasa ando mui,
13 tidel iakhăndar, del ando punŕo,
thai kărăl sămnuri le naiença.
14 O nasulimos sî ande lehko illo, andeiekh kărăl butea nasulimahkă,
thai deldrom kîrkote.
15 Anda kodea o xasarimos avela lehkă po biajukărdimos;
avela linčeardo andakhdata, thai bi leakohko.
16 Šou butea čidabadikhăl o Rai,
thai orta efta sî lehkă bidikhlimahkă:
17 le iakha opral, e šib e xoxamni,
le vast kai šorăn rat bidošalo,
18 o illo kai kărăl planuri bikrisako,
le pînŕă kai prasten iekhatar koa nasul,
19 o dikhlitorii o xoxamno, kai phenel xoxaimata,
thai kukoa kai kărăl zaia maškar le phral.
Arakh tu butkurviatar.
20 Šeaoa, arakh le divanuri te daddehkă,
thai na šude o sîkaimos tea dako:
21 phande le biatărdimahko koa illo,
phande le kai koŕ.
22 On avena tusa ande teo phirimos,
thai arakhăna tu ando than,
thai dena tukă duma koa ušteaimos!
23 Kă o divano sî sar khă lampa, o sîkaimos sar khă lumina,
ta o phendimos thai o xallimos sî o drom la čivavako.
24 On arakhana tu la juwleatar rimome,
la šibatar gugli kodola străinati.
25 Na kamla ande teo illo andoa šukarimos lako,
thai na mekh tu çîrdino lakă iakhăndar.
26 Kă anda khă juwli kurva, o manuši arăsăl ta či mai ašeles dăsar khă kotor manŕo,
thai e juwli măritime tinzol khă astardimos khă duxohkă kuči.
27 Dašti lel varekon iag ando bărkh,
bi te astardeon lehkă çoale?
28 Or dašti jeal varekon pel angar astarde,
bi te phabon lehkă pînŕă?
29 Sa kadea sî i kolesa kai jeal kai romni lehkă pašesti:
orkon azbal pe latar či ašela bidošalo.
30 O čior nai phanglo kana čiorăl kaste
atărdearăl pesti bokh, kă sî lehkă bokh;
31 thai kana sî astardo, musai te del parpale eftavarăs,
te del orta sa so sî les ando khăr.
32 Ta kukoa so butkurvil kha juwleasa sî khă manuši bigodeako,
Orta xasarăl pesti čivava kon kărăl kadea.
33 Či avela les dîsar dukh thai lajau,
thai o prasaimos či khosleola pe lehkă.
34 Kă e jelozia xollearăl le muršes,
thai či fales nasul ando des le amboldimahko;
35 či dikhăl ka či khă potindimos potindimahko,
thai či mekăl pe telal či anda o mai baro pativ.