PSALMUL 104
1 Binecuvântează, suflete, pe Domnul!
Doamne Dumnezeule, Tu ești nemărginit de mare!
Tu ești îmbrăcat cu strălucire și măreție!
2 Te învelești cu lumina ca și cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.
3 Cu apele Îți întocmești vârful locuinței Tale;
din nori Îți faci carul
și umbli pe aripile vântului.
4 Din vânturi Îți faci soli
și din flăcări de foc, slujitori.
5 Tu ai așezat pământul pe temeliile lui
și niciodată nu se va clătina.
6 Tu îl acoperiseși cu adâncul cum l-ai acoperi cu o haină;
apele stăteau pe munți,
7 dar, la amenințarea Ta, au fugit ,
la glasul tunetului Tău, au luat-o la fugă,
8 suindu-se pe munți și coborându-se în văi,
până la locul pe care li-l hotărâseși Tu.
9 Le-ai pus o margine pe care nu trebuie s-o treacă,
pentru ca să nu se mai întoarcă să acopere pământul.
10 Tu faci să țâșnească izvoarele în văi
și ele curg printre munți.
11 Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului;
în ele își potolesc setea măgarii sălbatici.
12 Păsările cerului locuiesc pe marginile lor
și fac să le răsune glasul printre ramuri.
13 Din locașul Tău cel înalt Tu uzi munții
și se satură pământul de rodul lucrărilor Tale.
14 Tu faci să crească iarba pentru vite
și verdețuri pentru nevoile omului,
ca pământul să dea hrană :
15 vin , care înveselește inima omului,
untdelemn, care-i înfrumusețează fața,
și pâine, care-i întărește inima.
16 Se udă copacii Domnului,
cedrii din Liban, pe care i-a sădit El.
17 În ei își fac păsările cuiburi,
iar cocostârcul își are locuința în chiparoși;
18 munții cei înalți sunt pentru țapii sălbatici,
iar stâncile sunt adăpost pentru iepuri .
19 El a făcut luna ca să arate vremurile;
soarele știe când trebuie să apună.
20 Tu aduci întunericul și se face noapte:
atunci toate fiarele pădurilor se pun în mișcare,
21 puii de lei mugesc după pradă
și își cer hrana de la Dumnezeu.
22 Când răsare soarele, ele fug înapoi
și se culcă în vizuinile lor.
23 Dar omul iese la lucrul său
și la munca lui până seara.
24 Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne!
Tu pe toate le-ai făcut cu înțelepciune
și pământul este plin de făpturile Tale.
25 Iată marea cea întinsă și mare:
în ea se mișcă nenumărate viețuitoare
mici și mari.
26 Acolo, pe ea, umblă corăbiile
și în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.
27 Toate aceste viețuitoare Te așteaptă,
ca să le dai hrana la vreme.
28 Le-o dai Tu, ele o primesc;
Îți deschizi Tu mâna, ele se satură de bunătățile Tale.
29 Îți ascunzi Tu Fața, ele tremură;
le iei Tu suflarea, ele mor
și se întorc în țărâna lor.
30 Îți trimiți Tu suflarea: ele sunt zidite
și înnoiești astfel fața pământului.
31 În veci să țină slava Domnului!
Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!
32 El privește pământul, și pământul se cutremură;
atinge munții, și ei fumegă.
33 Voi cânta Domnului cât voi trăi,
voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.
34 Fie plăcute Lui cuvintele mele!
Mă bucur de Domnul.
35 Să piară păcătoșii de pe pământ
și cei răi să nu mai fie!
Binecuvântează , suflete, pe Domnul!
Lăudați pe Domnul!
O PSALMUL 104.
1 Dedumadămišto, duxona, le Raies!
Raia, Devlla, Tu san bigorăhko dă baro!
Tu san xureado ando străfeaimos thai barimos!
2 Thos pa Tute e lumina sar i khă raxami:
tinzos le čeruri sar khă çăra.
3 Le paiença kărăs Tukă o gor Te thanehko;
andal norea kărăs Teo urdon,
thai phirăs pel phaka la bravalleakă.
4 Andal bravalea kărăs Tukă solea,
thai andai para la iagati, kanditorea.
5 Tu thodean e phuw pe lakă temelii,
thai čiăkhdata či mištila pe.
6 Tu garadeanas les le andraimasa sar garavesas les kha raxameasa;
le paia bešenas pel baŕlebară,
7 ta, andai dar Tiri, našle,
koa mui le trăsnetohko Tirăhko, line la te našen,
8 anklistoi pel baŕlebară thai ulindoi andel xarea,
ji koa than, kai tu phendeanas les.
9 Thodean lengă khă rig, kai či trăbun te nakhăn la,
anda kaste na mai ambolden pe te garaven e phuw.
10 Tu kărăs te xuten le isvoare andal xarea,
thai on thavden maškar le baŕlebară.
11 Tu des te pen anda lende sa le jivinen le kîmpohkă;
Ande lende ašaven e truši le katîrea le văšune.
12 Le čiriklea le čerehkă bešen pel riga lengă, thai kărăn te
ašundeol pe lengo mui maškar le ŕaia.
13 Andoa than Tiro kukoa o baro Tu tindearăs lebaŕlebară;
thai čeaileol e phuw le rodostar Tiră buteango.
14 Tu kărăs te bareol e čear andal gurumnea,
thai zălenimata anda le manuši,
ta e phuw te del xamos:
15 moll, kai vesălil o illo le manušehko,
zetino, kai mîndrearăl lehko mui,
thai manŕo, kai zurearăl lehko illo.
16 Tindeon le kašt le Raiehkă,
le čedrea andoa Libano kai thodea le O.
17 Ande lende kărăn pehkă kuibo le čiriklea;
ta o kokostîrko sî les o than andel tiparpšea;
18 le baŕlebară le mai uče sî anda le busne le văšune,
ta le kotoralebaŕăhkă sî than anda le šošoia.
19 O kărdea o šuonuto kaste sîkavel le čirururi;
o kham jeanel kana trăbul te perăl.
20 Tu anes o tuneriko, thai kărdeol pe reat:
atunčeara sa le jivine le văšehkă thon pe te mištin;
21 le puii le leiengă çîpin pala o xamos,
thai magăn te xan kata o Dell.
22 Kana lulludearăl o kham, on našen parpale,
thai soven ande pehkă garadimata.
23 Ta o manuši anklel ka pesti buti,
thai butearăl, ji ande reat.
24 Sode dă but sî Te butea, Raia!
Thai e phuw sî pherdi buteança.
25 Dikta e marea tinzome thai e bari:
ande late mištin butimata čivavengă çînoŕă thai bară.
26 Oče ande late, phirăn le beruri,
thai ande late sî o krokodilo kodoa kai kărdean les te khălel pehkă ande lakă valurea.
27 Sa kadala juvindimata ajukrăn Tu,
kaste des le o xamos.
28 Des le Tu, on len les;
pîtrăs Tu teo vast, on čeaileon Te lašimatăndar.
29 Garaves Tu Teo Mui, on izdran;
les Tu lengo phurdimos: on merăn,
thai ambolden pe ande pesti phuw.
30 Trades Tu Teo phurdimos: on sî vazdine,
thai nevearăs kadea o mui la phuweako.
31 Andel veakuri te nikrăl e slava le Raiesti!
Te bukuril pe o Rai Pehkă buteandar!
32 O dikhăl e phuw, thai phuw izdral;
azbal le baŕlebară, thai on thuweaon.
33 Dilabaua le Devllehkă sode traiua,
lăudiua mîŕă Devlles sode avaua.
34 Aven čeaile Lehkă le divanuri mîŕă!
Bukurima le Raiestar.
35 Te xasaon le bezexale pai phuw,
thai kola le jungale te na mai aven!
Dedumadămišto, duxona, le Raies!
Lăudin le Raies.