Întâietatea iudeului
1 Care este deci întâietatea iudeului sau care este folosul tăierii împrejur? 2 Oricum, sunt mari. Și mai întâi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu. 3 Și ce are a face dacă unii n-au crezut? Necredința lor va nimici ea credincioșia lui Dumnezeu? 4 Nicidecum ! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și toți oamenii să fie găsiți mincinoși, după cum este scris: „Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale și să ieși biruitor când vei fi judecat.” 5 Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept când Își dezlănțuie mânia? (Vorbesc în felul oamenilor.) 6 Nicidecum! Pentru că, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7 Și dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu strălucește și mai mult spre slava Lui, de ce mai sunt eu însumi judecat ca păcătos? 8 Și de ce să nu facem răul ca să vină bine din el, cum pretind unii, care ne vorbesc de rău, că spunem noi? Osânda acestor oameni este dreaptă.
Iudeii și neamurile sunt la fel
9 Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni decât ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toți , fie iudei, fie greci, sunt sub păcat, 10 după cum este scris: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar. 11 Nu este niciunul care să aibă pricepere. Nu este niciunul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. 12 Toți s-au abătut și au ajuns niște netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. 13 Gâtlejul lor este un mormânt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înșele; sub buze au venin de aspidă; 14 gura le este plină de blestem și de amărăciune; 15 au picioarele grabnice să verse sânge; 16 prăpădul și pustiirea sunt pe drumul lor; 17 nu cunosc calea păcii; 18 frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.” 19 Știm însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie astupată și toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu. 20 Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoștința deplină a păcatului.
Iertarea prin credință
21 Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea și Prorocii – 22 și anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credința în Isus Hristos, pentru toți și peste toți cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. 23 Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. 24 Și sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus. 25 Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie , prin credința în sângele Lui, o jertfă de ispășire, ca să-Și arate neprihănirea Lui, căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu, 26 pentru ca, în vremea de acum, să-Și arate neprihănirea Lui în așa fel încât să fie neprihănit, și totuși să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus. 27 Unde este dar pricina de laudă? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței. 28 Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin credință, fără faptele Legii. 29 Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul iudeilor? Nu este și al neamurilor? Da, este și al neamurilor, 30 deoarece Dumnezeu este unul singur și El va socoti neprihăniți prin credință pe cei tăiați împrejur și tot prin credință și pe cei netăiați împrejur.
Pilda lui Avraam
31 Deci prin credință desființăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.
O anglaimos le Iudeohko.
1 Sao sî kadea o anglaimos le Iudeohko, or sao sî o valoso le šindimahkoroata?
2 Or sar, sî bară. Thai mai anglal dă sa, anda kă len sas le dine le divanuri le Devllehkă.
3 Thai so sî kărimahkă kana uni či pateaine. Lengo bipateaimos xasarăla o pateaimos le Devllehko?
4 Čiăkhdata! Durkatar, o Dell te avel arakhlino čeačes thai sa le manuši te aven arakhade xoxamne, pala sar sî ramome: „Kaste aves arakhado bibezexalo andel divanuri Tiră, thai te ankles opral kana avesa krisînime.”
5 Ta, kana o bilejimos amaro thol ande lumina o bibezexalimos le Devllehko, so phenasa? Na varesar o Dell sî bičeačio kana deldrom Pesti xolli? (Dauduma sar le manuši.)
6 Čiăkdata! Anda kă, kadea, sar krisînila o Dell e lumea?
7 Thai kana, anda muŕo xaoxaimos, o čeačimos le Devllehko străfeal i mai but karing Lesti slava, sostar mai sîm me krisînime sar khă bezexalo?
8 Thai sostar te na kăras o nasul kaste avel o mišto anda leste, sar phenen uni, kai den ame duma dă nasul, kă phenas ame? O došimos kadale manušengo sî čeačio.
Le Iudea thai le Neamuri sî sa kadea.
9 So avela atunči? Sam ame mai laše sar lende? Čidăsar. Anda kă čeačiardeam kă saoŕă, avena Iudeia, avena Grečea, sî tala e bezex,
10 pala sar sî ramome: „Nai či khă manuši bibezexalo, čiiekh barem.
11 Nai či iekh kai te avel les prinjeandimos. Nai či iekh kai te rodel sa pehkă diiesa le Devlles.
12 Saoŕă dinerigate, thai arăsline sar varesar bikančehko. Nai či iekh kai te kărăl o mištimos, či iekh barem.
13 Lengo gîrteano sî khă mormînto pîtărdo; kanden pe pehkă šibendar kaste athaven; tala le ušt sî le venino sapengo;
14 lengo mui sî pherdo arman thai kărtimos;
15 sî le ăl pînŕă iekhatar te šorăn rat;
16 o phardimos thai o pustimos sî pe lengo drom;
17 či prinjeanen o drom la pačeako;
18 e dar le Devllesti nai angla lengă iakha.”
19 Ta jeanas kă sa so mothol e Kris, phenel kolengă kai sî tala e Kris, anda ka orso mui te avel phandado, thai sai lumea te avel arakhadi došali angloa Dell.
20 Kă khonikh či avela dindo bibezexalo angla Leste, andal kărimata la Lejeakă, sostar andai Kris avel o prinjeandimos pherdo la bezexako.
O iertimos andoa pateaimos.
21 Ta akana sîkadilea khă bibezexalimos, kai del les o Dell, bi lejeako – pa leste den duma e Kris thai le prooročea
22 thai kadea, o bibezexalimos dino le Devllestar, kai avel andoa pateaimos ando Isus Kristoso, anda sea thai pa sea kola kai patean ande Leste. Nai či khă alosardimos.
23 Kă saoŕă bezexarde, thai sî bi la slavako le Devllesti.
24 Thai sî dinde bibezexale, bi potindimahko, andoa xaro Lehko, andoapotindimospale, kai sî ando Kristoso Isuso.
25 Les o Dell thodea Les mai anglal te avel, ando pateaimos Lehkă ratehko, ăkh jertfa iertimasti, kaste sîkavel o bibezexalimos Lehko; kă nakhleasas le dičimasa le bezexa dă anglal, ando čiro Lehka butbutimahko ajukărimos le Devllehko;
26 anda kă, ando čiro dă akana, te săkavel Pehko bibezexalimos ande kadea felo ta, te avel bibezexalo, thai sa te dinel pe bibezexalo kukoles kai pateal ando Isuso.
27 Ta kai sî e doši la lăudati. Gălitar. Anda sao felo lejeako? Le kărdimatăndi? Či; ta andai kris le pateamasti.
28 Anda kă ame pateas kă o manuši sî dindo bibezexalo ando pateaimos, bi le kărdimatăngă la Krisakă.
29 Or, daštil, o Dell sî numai o Dell le Iudeiengo? Nai i le Neamurengo? E, sî i le Neamurengo;
30 anda kă o Dell sî iekh korkoŕo thai O dinela bibezexale, ando pateaimos, kolen šindine roata, thai sa ando pateaimos i kolen bišindine roata.
E pilda le Avramosti.
31 Kana, ando pateaimos dasrigate ame e Lejea? Čiăkhdata. Sakadea, ame zurearas e Lejea.