Creștinul izbăvit de Lege
1 Nu știți, fraților – căci vorbesc unor oameni care cunosc Legea – că Legea are stăpânire asupra omului câtă vreme trăiește el? 2 Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăiește el, dar, dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului ei. 3 Dacă, deci, când îi trăiește bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă, dar, dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de Lege, așa că nu mai este preacurvă dacă se mărită după altul. 4 Tot astfel, frații mei, prin trupul lui Hristos, și voi ați murit în ce privește Legea, ca să fiți ai Altuia, adică ai Celui ce a înviat din morți, și aceasta, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. 5 Căci, când trăiam sub firea noastră pământească, patimile păcatelor, ațâțate de Lege, lucrau în mădularele noastre și ne făceau să aducem roade pentru moarte. 6 Dar acum, am fost izbăviți de Lege și suntem morți față de Legea aceasta, care ne ținea robi, pentru ca să slujim lui Dumnezeu într-un duh nou, iar nu după vechea slovă.
Legea dă cunoștința păcatului
7 Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos?
Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aș fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu poftești!”
8 Apoi, păcatul a luat prilejul și a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte, căci, fără Lege, păcatul este mort. 9 Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam, dar când a venit porunca, păcatul a înviat, și eu am murit. 10 Și porunca, ea, care trebuia să-mi dea viața, mi-a pricinuit moartea. 11 Pentru că păcatul a luat prilejul prin ea, m-a amăgit și, prin însăși porunca aceasta, m-a lovit cu moartea. 12 Așa că Legea , negreșit, este sfântă, și porunca este sfântă, dreaptă și bună. 13 Atunci, un lucru bun mi-a dat moartea? Nicidecum. Dar păcatul, tocmai ca să iasă la iveală ca păcat, mi-a dat moartea printr-un lucru bun, pentru ca păcatul să se arate afară din cale de păcătos, prin faptul că se slujea de aceeași poruncă.
Lupta firii pământești împotriva Duhului
14 Știm, în adevăr, că Legea este duhovnicească, dar eu sunt pământesc, vândut rob păcatului. 15 Căci nu știu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc. 16 Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună. 17 Și atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine. 18 Știu, în adevăr, că nimic bun nu locuiește în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voința să fac binele, dar n-am puterea să-l fac. 19 Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac! 20 Și dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuiește în mine. 21 Găsesc dar în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine. 22 Fiindcă după omul dinăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu, 23 dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea și mă ține rob legii păcatului, care este în mădularele mele. 24 O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?… 25 Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel dar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.
O kristiano skăpime la Krisatar.
1 Či jeanen, phralale, – kă dau duma iekhă manušengă kai prinjeanen e Kris – kă e Kris sî la stăpînimos poa manuši sode čiro trail o?
2 Kă e juwli măritime sî phangli la Krisatar lakă romestar sode čiro trail o; Ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la krisatar lakă romestar.
3 Kana kadea, kana trail lako rom, oi phandel pe pala aver, bušola butkurva; ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la Krisatar, kadea kă manai butkurva, kana phandel pe pala aver.
4 Sa kadea, mîŕă phral, ando stato le Kristosohko, i tume mullean ande so dikhăl e Kris, kaste aven avrăhkă, adikă Kolehkă kai juvindisardea andal mulle; thai kadea, kaste anas roada le Devllehkă.
5 Kana, traisarasas tala amari firea la phuweati, le bexexa amară, çîrdenas ame la Krisatar, buteako andel kotora amară, thai kărălas ame te anas roade andoa mullimos.
6 Ta akana, samas skăpime la Krisatar, thai sam mulle andai Kris kadea, kai nikrălas ame robea, anda kaste kandas le Devlles ande khă duxo neo, ta na pala e puraii slova.
E Lejea del prinjeandimos la bezexakă.
7 So phenasa kadea? E Lejea sî vareso bezexali? Či dă sar! Duŕigate, e bezex či prinjeandeam la numai anda e Kris.Kadea sar, nahkă prinjeanau e pofta, kana e Kris nahkă phendino mangă: „Te na poftis!”
8 Pala kodea e bezex lea o than, thai kărdea te kărdeon ande mande andoa mothodimos sako moda poftendi, kă bi la Krisako, e bezex sî mulli.
9 Mai dă mult, anda kă samas bi Krisako, traisarasas; ta kana avilo o mothodimos, e bezex juvindisardea, thai me mullem.
10 Thi o mothodimos, o, kai trăbulas te del ma čivava, došaldea ma mullimasa.
11 Anda kă o bezex lea o than anda leste thai athadea ma, thai, orta anda koadoa mothodimos kadea maladea ma le mullimasa.
12 Kadea kă e Kris, biathaimahko, sî sfînto, thai o mothodimos sî sfînto, čeačio thai lašo.
13 Atunči, khă buti laši dea ma o mullimos? Čiăkhdata. Ta e bezex, orta kaste anklel koa dičimos sar bezex, dea ma o mullimos anda khă buti laši, anda o bezex te sîkavel avri ando drom le bezexales, anda e buti kă kandelas sa kodole mothodimaghkă.
O mardimos le manušehko la phuweako le Duxosa.
14 Jeanas, ande čeačimaste, kă e Kris sî duxovničishko; ta me sîm phuweako, bitindo robo la bezexako.
15 Kă či jeanau so kărau: či kărau so kamau, thai kărau so či kamau.
16 Akana, kana kărau so či kamau, mothoau kă anda kadea e Kris sî laši.
17 Thai atunči, či mai sîm me o kukoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
18 Jeanau, ande čeačimaste, kă khanči lašo či bešel ande mande, kadea ande mîŕî firea la phuweati, anda kă, so sî čeačes, sî ma o kamblimos te kărau mišto, ta nai ma e zor te kărau les.
19 Kă o mišto, kai kamau te kărau les, či kărau les, ta o nasul, kai či kamau te kărau les, dikta kă kărau les!
20 Thai kana kărau so či kamau te kărau, či mai sîm me kodoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
21 Arakhau dar ande mande e kris kadea: kana kamau te kărau mišto, o nasul astardeol mandar.
22 Anda kă, pala sar o manuši dă andral čeaileoles e Kris le Devllesti;
23 ta dikhau ande mîŕă kotora aver kris, kai marăl pe la krisasa avindoi ande mîŕî godi, thai nikrăl ma robo la krisakă le bezexalimahkă, kai sî ande mîŕă kotora.
24 O, čioŕo mandar! Kon skăpila ma anda kadoa stato le mullimahko?…
25 Naismata aven andine le Devllehkă, ando Isus Kristoso, o Rai amaro! …Kadea dar, la godeasa, me kandau la krisakă le Devllehkăreakă; ta la fireasa la phuweati, kandau la krisakă le bezexalimahkă.