Prorocie împotriva Tirului și Sidonului
1 În anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Fiul omului, pentru că Tirul a zis despre Ierusalim: ‘Ha! Ha! Este zdrobită poarta popoarelor! Și se întoarce la mine! Mă voi îmbogăți, căci el a rămas pustiu!’, 3 de aceea așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată că am necaz pe tine, Tirule, și voi aduce împotriva ta multe neamuri, cum își ridică marea valurile! 4 Ele vor dărâma zidurile Tirului, îi vor surpa turnurile, îi voi răzui și țărâna și o voi face o stâncă goală. 5 Va rămâne în mare ca un loc unde se vor întinde mreje de prins pește; Eu am vorbit’, zice Domnul Dumnezeu. ‘Va fi prada neamurilor! 6 Cetățile din ținutul lui vor fi trecute prin sabie. Și vor ști astfel că Eu sunt Domnul.’ 7 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată că aduc de la miazănoapte împotriva Tirului pe Nebucadnețar, împăratul Babilonului, împăratul tuturor împăraților, cu cai, care, călăreți și cu o mare mulțime de popoare. 8 El va nimici cu sabia cetățile din ținutul tău; va face șanțuri de apărare împotriva ta, va ridica întărituri și va ridica scutul împotriva ta. 9 Va îndrepta loviturile berbecilor săi împotriva zidurilor tale și îți va surpa turnurile cu mașinile lui. 10 Mulțimea cailor lui te va acoperi de praf, zidurile tale se vor cutremura de vuietul călăreților, roților și carelor când va intra Nebucadnețar pe porțile tale cum se intră într-o cetate cucerită; 11 va călca toate ulițele tale cu copitele cailor lui și-ți va ucide poporul cu sabia, și stâlpii mândriei tale vor cădea la pământ. 12 Îți vor ridica bogățiile, îți vor prăda mărfurile, îți vor surpa zidurile, îți vor dărâma casele tale cele plăcute și vor arunca în ape pietrele, lemnele și țărâna ta. 13 Voi face să înceteze astfel glasul cântecelor tale și nu se va mai auzi sunetul harpelor tale. 14 Te voi face o stâncă goală; vei fi ca un loc în mare unde se vor întinde mreje de prins peștii și nu vei mai fi zidit la loc. Căci Eu, Domnul, am vorbit’, zice Domnul Dumnezeu. 15 Așa vorbește Domnul Dumnezeu despre Tir: ‘Se vor cutremura ostroavele de vuietul căderii tale, de gemetele răniților și de măcelul din mijlocul tău. 16 Toți voievozii mării se dau jos de pe scaunele lor de domnie, își scot mantalele și își leapădă hainele cusute la gherghef; se învelesc în spaimă și stau pe pământ; întruna tremură de groază și stau înmărmuriți din pricina ta. 17 Ei fac o cântare de jale asupra ta și-ți zic: «Vai, cum ai fost nimicit tu, care erai locuit de cei ce străbat mările, cetate vestită, care erai puternică pe mare! Cum a fost nimicită cetatea aceasta cu locuitorii ei, care băgau groaza în toți cei dimprejur! 18 Acum tremură ostroavele în ziua căderii tale, stau îngrozite ostroavele mării de sfârșitul tău.»’ 19 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Când te voi preface într-o cetate pustie, ca cetățile care n-au locuitori, când voi ridica împotriva ta adâncul și când te vor acoperi apele cele mari, 20 te voi coborî împreună cu cei ce se coboară în groapă, la poporul de odinioară, și te voi așeza în adâncimile pământului, în singurătăți veșnice, lângă cei ce s-au coborât în groapă, ca să nu mai fii locuită și să nu te mai scoli în țara celor vii. 21 Te voi nimici cu desăvârșire, și nu vei mai fi; te vor căuta , și nu te vor mai găsi niciodată’, zice Domnul Dumnezeu.”
Profeție împotriva Tyrului
1 În al unsprezecelea an, în ziua întâi a lunii, Cuvântul Domnului a venit la mine și mi-a zis: 2 „Fiul omului, Tyrul a zis despre Ierusalim: «Ha! A fost zdrobită poarta popoarelor! Este rândul meu să mă îmbogățesc, căci ea a rămas pustiită!». 3 De aceea, așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, Tyrule! Voi aduce peste tine multe națiuni, așa cum își aruncă marea valurile. 4 Vor distruge zidurile Tyrului, îi vor doborî turnurile, îi vor răzui până și țărâna și o vor lăsa stâncă goală. 5 Va deveni un loc de aruncat năvoadele în mijlocul mării, căci Eu am vorbit!, zice Stăpânul Domn. Va deveni pradă pentru națiuni. 6 Așezările lui de pe țărm vor fi trecute prin ascuțișul sabiei și va ști astfel că Eu sunt Domnul!».
7 Căci așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, aduc din nord împotriva Tyrului pe Nebucadnețar, împăratul Babilonului, împăratul împăraților, cu cai, care, călăreți și un popor foarte numeros. 8 El le va ucide pe fetele tale pe câmp cu sabia. Va construi împotriva ta o întăritură, va înălța împotriva ta o rampă de asalt și va ridica scuturi împotriva ta. 9 Va îndrepta împotriva zidurilor tale izbiturile berbecilor săi de fier și-ți va dărâma turnurile cu răngile lor. 10 Mulțimea cailor lui te va acoperi de praf, iar zidurile tale se vor cutremura de vuietul călăreților și al roților carelor atunci când el va intra pe porțile tale asemenea celor care intră într-o cetate cu zidurile sparte. 11 Copitele cailor lui vor tropăi pe toate străzile tale, poporul tău va fi ucis cu sabie, iar stâlpii tăi cei puternici se vor prăbuși la pământ. 12 Îți vor prăda avuția, te vor jefui de mărfuri, îți vor dărâma zidurile și îți vor demola casele tale plăcute, iar pietrele, lemnele și molozul le vor arunca în mijlocul apelor. 13 Voi face să înceteze zgomotul cântecelor tale, iar sunetul lirelor tale nu va mai fi auzit. 14 Voi face din tine o stâncă goală. Vei deveni un loc de aruncat năvoadele. Nu vei fi reconstruită niciodată, căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Stăpânul Domn».
15 Așa vorbește Stăpânul Domn despre Tyr: «Să nu se cutremure oare insulele de vuietul căderii tale, de geamătul răniților și de măcelul din mijlocul tău? 16 Toți prinții mării vor coborî de pe tronurile lor, își vor îndepărta robele și se vor dezbrăca de veșmintele lor brodate. Se vor îmbrăca cu spaima, se vor așeza pe pământ și vor tremura în fiecare clipă, înmărmuriți fiind din cauza ta. 17 Atunci vor face pentru tine o cântare de jale și-ți vor zice:
‘Cum ai pierit, tu ,
cea locuită de oamenii mării,
cetate lăudată,
tu , care erai puternică pe mare,
tu, care, împreună cu locuitorii tăi,
îi umpleați odinioară de teroare
pe toți cei ce locuiau acolo.
18 Acum insulele tremură
de ziua căderii tale,
iar insulele mării sunt îngrozite
de sfârșitul tău’».
19 Căci așa vorbește Stăpânul Domn: «Când te voi preface într-o cetate pustiită, asemenea cetăților care nu sunt locuite, când voi ridica peste tine adâncul și te vor acoperi apele cele mari, 20 atunci te voi coborî împreună cu cei ce coboară în groapă, la poporul din vechime, și te voi face să locuiești în tărâmul celor mai de jos locuri, printre ruine veșnice împreună cu cei ce coboară în groapă, ca să nu mai fii locuită și să nu-ți mai dau splendoare în țara celor vii. 21 Te voi da pradă distrugerii și nu vei mai fi. Vei fi căutată, dar nu vei mai fi găsită niciodată, zice Stăpânul Domn»“.