1 Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră. 2 Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvârșit și poate să-și țină în frâu tot trupul. 3 De pildă, dacă punem cailor frâul în gură, ca să ne asculte, le cârmuim tot trupul. 4 Iată, și corăbiile, cât de mari sunt, și, măcar că sunt mânate de vânturi iuți, totuși sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului. 5 Tot așa și limba este un mic mădular și se fălește cu lucruri mari . Iată un foc mic ce pădure mare aprinde! 6 Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este acela dintre mădularele noastre care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, când este aprinsă de focul gheenei. 7 Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de viețuitoare de mare se îmblânzesc și au fost îmblânzite de neamul omenesc, 8 dar limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte. 9 Cu ea binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10 Din aceeași gură ies și binecuvântarea, și blestemul! Nu trebuie să fie așa, frații mei! 11 Oare din aceeași vână a izvorului țâșnește și apă dulce, și apă amară? 12 Frații mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viță să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce. 13 Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii! 14 Dar, dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului. 15 Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească , drăcească. 16 Căci, acolo unde este pizmă și duh de ceartă, este tulburare și tot felul de fapte rele. 17 Înțelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefățarnică . 18 Și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.
Stăpânirea limbii
1 Frații mei, să nu fiți mulți învățători, deoarece știți că vom primi o judecată mai aspră. 2 Căci toți greșim în multe feluri. Dacă cineva nu greșește în vorbire, este un om desăvârșit, în stare să-și înfrâneze tot trupul. 3 Dacă punem zăbale în gura cailor, ca să-i facem să ne asculte, le conducem tot trupul. 4 Iată, chiar și corăbiile, deși sunt atât de mari și sunt duse de vânturi puternice, totuși ele sunt conduse de o cârmă foarte mică, oriunde dorește inima cârmaciului. 5 Tot astfel și limba: ea este o parte mică din trup, dar se laudă cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! 6 Și limba este un foc. Limba, o lume a nedreptății, este așezată printre părțile trupului nostru, fiind cea care pângărește tot trupul, aprinde roata vieții și este aprinsă de focul gheenei. 7 Căci orice fel de animale sălbatice, păsări, târâtoare sau viețuitoare ale mării pot fi îmblânzite și au fost îmblânzite de neamul omenesc, 8 dar nimeni nu poate îmblânzi limba unui om. Ea este un rău pe care nimeni nu-l poate liniști, plin de venin aducător de moarte. 9 Cu ea Îl binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea îi blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10 Din aceeași gură iese și binecuvântarea și blestemul. Nu trebuie să fie așa, frații mei! 11 Țâșnește din aceeași gură a izvorului apă dulce și apă amară? 12 Frații mei, poate un smochin să facă măsline, sau o viță să facă smochine? Nici izvorul de apă sărată nu poate da apă dulce.
Două feluri de înțelepciune
13 Cine este înțelept și priceput între voi? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii! 14 Însă, dacă în inima voastră aveți invidie amară și ambiție egoistă, să nu vă lăudați cu aceasta și să nu mințiți împotriva adevărului! 15 Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, demonică. 16 Căci acolo unde este invidie și ambiție egoistă, acolo va fi dezordine și răutate de orice fel. 17 Însă înțelepciunea care vine de sus este, mai întâi, curată, apoi pașnică, blândă, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, imparțială, fără ipocrizie. 18 Iar rodul dreptății este semănat în pace de către cei ce fac pace.