Prilejurile de păcătuire
1 Isus a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de acela prin care vin! 2 Ar fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gât și să fie aruncat în mare, decât să facă pe unul din acești micuți să păcătuiască. 3 Luați seama la voi înșivă!
Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-l ! Și dacă-i pare rău, iartă-l! 4 Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori pe zi se întoarce la tine și zice: ‘Îmi pare rău!’ să-l ierți.” 5 Apostolii au zis Domnului: „Mărește-ne credința!” 6 Și Domnul a zis: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice dudului acestuia: ‘Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare’, și v-ar asculta.
„Robi netrebnici”
7 Cine dintre voi, dacă are un rob care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: ‘Vino îndată și șezi la masă’? 8 Nu-i va zice mai degrabă: ‘Gătește-mi să mănânc, încinge-te și slujește-mi până voi mânca și voi bea eu; după aceea, vei mânca și vei bea și tu’? 9 Va rămâne el îndatorat față de robul acela, pentru că robul a făcut ce-i fusese poruncit? Nu cred. 10 Tot așa și voi, după ce veți face tot ce vi s-a poruncit, să ziceți: ‘Suntem niște robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.’”
Cei zece leproși
11 Isus mergea spre Ierusalim și a trecut printre Samaria și Galileea. 12 Pe când intra într-un sat, L-au întâmpinat zece leproși. Ei au stat departe, 13 și-au ridicat glasul și au zis: „Isuse, Învățătorule, ai milă de noi!” 14 Când i-a văzut Isus, le-a zis: „Duceți-vă și arătați-vă preoților!” Și pe când se duceau, au fost curățiți. 15 Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. 16 S-a aruncat cu fața la pământ la picioarele lui Isus și I-a mulțumit. Era samaritean. 17 Isus a luat cuvântul și a zis: „Oare n-au fost curățiți toți cei zece? Dar ceilalți nouă unde sunt? 18 Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu?” 19 Apoi i-a zis: „Scoală-te și pleacă; credința ta te-a mântuit.”
Venirea Împărăției lui Dumnezeu
20 Fariseii au întrebat pe Isus când va veni Împărăția lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le-a zis: „Împărăția lui Dumnezeu nu vine în așa fel ca să izbească privirile. 21 Nu se va zice: ‘Uite-o aici’ sau ‘Uite-o acolo’. Căci iată că Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.”
Venirea Fiului omului
22 Și a zis ucenicilor: „Vor veni zile când veți dori să vedeți una din zilele Fiului omului, și n-o veți vedea. 23 Vi se va zice: ‘Iată-L aici, iată-L acolo!’ Să nu vă duceți, nici să nu-i urmați. 24 Căci , cum iese fulgerul și luminează de la o margine a cerului până la cealaltă, așa va fi și Fiul omului în ziua Sa. 25 Dar , mai întâi, trebuie să sufere multe și să fie lepădat de neamul acesta. 26 Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe, se va întâmpla la fel și în zilele Fiului omului: 27 mâncau, beau, se însurau și se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie; și a venit potopul și i-a prăpădit pe toți. 28 Ce s-a întâmplat în zilele lui Lot, se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau, 29 dar , în ziua când a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și pucioasă din cer și i-a pierdut pe toți. 30 Tot așa va fi și în ziua când Se va arăta Fiul omului. 31 În ziua aceea, cine va fi pe acoperișul casei și își va avea vasele în casă să nu se coboare să le ia și cine va fi pe câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă. 32 Aduceți-vă aminte de nevasta lui Lot. 33 Oricine va căuta să-și scape viața o va pierde și oricine o va pierde o va găsi. 34 Vă spun că, în noaptea aceea, doi inși vor fi în același pat, unul va fi luat și altul va fi lăsat; 35 două femei vor măcina împreună: una va fi luată și alta va fi lăsată. 36 Doi bărbați vor fi la câmp: unul va fi luat și altul va fi lăsat.” 37 Ucenicii L-au întrebat: „Unde, Doamne?” Iar El a răspuns: „Unde va fi trupul, acolo se vor strânge vulturii.”
Despre păcat, credință și datorie
(Mt. 18:6-7, Mt. 15, Mt. 21-22Mc. 9:42)
1 Le-a zis apoi ucenicilor Săi:
‒ Este imposibil să nu vină prilejurile de păcătuire, dar vai de acela prin care vin! 2 Ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să-l facă să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți! 3 Fiți atenți la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta , mustră-l, iar dacă se pocăiește, iartă-l! 4 Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori se întoarce la tine și zice: „Mă pocăiesc!“, tu să-l ierți!
5 Apostolii I-au zis Domnului:
‒ Mărește-ne credința!
6 Domnul le-a răspuns:
‒ Dacă ați avea credință cât un bob de muștar, ați zice acestui dud: „Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare!“, iar el v-ar asculta.
7 Cine dintre voi, dacă are un sclav care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: „Vino imediat și așază-te să mănânci!“? 8 Nu-i va zice mai degrabă: „Pregătește-mi ceva să mănânc și fii gata să-mi slujești câtă vreme mănânc și beau eu, iar după aceea vei mânca și vei bea și tu!“? 9 Va avea el cumva recunoștință față de sclav pentru că acesta a făcut ce i s-a poruncit? Nu cred. 10 Tot așa și voi: când faceți tot ceea ce vi s-a poruncit, să ziceți: „Suntem niște sclavi neînsemnați. Am făcut ceea ce eram datori să facem“.
Isus curățește zece leproși
11 În drum spre Ierusalim, El a trecut printre Samaria și Galileea. 12 În timp ce intra într-un sat, L-au întâlnit zece bărbați leproși.
Ei au stat la distanță 13 și au strigat, zicând:
‒ Stăpâne Isuse, ai milă de noi!
14 Când i-a văzut, Isus le-a zis:
‒ Duceți-vă și arătați-vă preoților!
Și, în timp ce se duceau, au fost curățiți. 15 Unul dintre ei, când a văzut că a fost vindecat, s-a întors glorificându-L pe Dumnezeu cu glas tare. 16 El s-a aruncat cu fața la picioarele lui Isus și I-a mulțumit. Era samaritean.
17 Isus, răspunzând, a zis:
‒ Oare n-au fost zece curățiți? Unde sunt ceilalți nouă? 18 Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă și să-L glorifice pe Dumnezeu?
19 Apoi i-a zis:
‒ Ridică-te și du-te! Credința ta te-a vindecat.
Venirea Împărăției lui Dumnezeu și a Fiului Omului
(Mt. 24:23-51)
20 Fiind întrebat de către farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, Isus le-a răspuns și a zis:
‒ Împărăția lui Dumnezeu nu vine în așa fel încât să fie observată, 21 și nici nu se va zice: „Iat-o aici!“ sau „Uite-o acolo!“. Căci iată, Împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul vostru!
22 El le-a zis apoi ucenicilor:
‒ Vor veni zile când veți tânji să vedeți una dintre zilele Fiului Omului, dar n-o veți vedea! 23 Vă vor zice: „Iată-L aici!“ sau „Iată-L acolo!“. Să nu vă duceți și să nu-i urmați! 24 Căci, așa cum fulgerul, când scânteiază, luminează cerul dintr-o parte în cealaltă, tot așa va fi și Fiul Omului în ziua Sa! 25 Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație. 26 Așa cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului. 27 Oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care a intrat Noe în arcă și a venit potopul și i-a distrus pe toți. 28 De asemenea, va fi așa cum s-a întâmplat în zilele lui Lot: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, construiau, 29 dar, în ziua în care a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și sulf din cer și i-a distrus pe toți. 30 Tot așa va fi în ziua în care Se va arăta Fiul Omului. 31 În ziua aceea, cel ce va fi pe acoperișul casei și va avea lucrurile în casă să nu coboare să le ia, iar cel ce va fi la câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă la cele lăsate în urmă. 32 Aduceți-vă aminte de soția lui Lot! 33 Oricine încearcă să-și scape viața o va pierde, dar cel care și-o va pierde o va păstra. 34 Vă spun că, în noaptea aceea, din doi care vor fi într-un pat, unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. 35 Două femei vor măcina împreună – una va fi luată, iar cealaltă va fi lăsată. 36 Doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat.
37 Ei L-au întrebat:
‒ Unde, Doamne?
Isus le-a zis:
‒ Oriunde va fi trupul, acolo se vor aduna și vulturii.