Isus este dus la Pilat
1 Când s-a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.
Căința și moartea lui Iuda
3 Atunci, Iuda , vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i-a dat preoților celor mai de seamă și bătrânilor 4 și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?”, i-au răspuns ei. „Treaba ta.” 5 Iuda a aruncat arginții în Templu și s-a dus de s-a spânzurat. 6 Preoții cei mai de seamă au strâns arginții și au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.” 7 Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Țarina olarului”, ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce țarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Țarina sângelui”. 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel, 10 și i-au dat pe ‘Țarina olarului’, după cum îmi poruncise Domnul.”
Isus înaintea lui Pilat
11 Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” „Da” , i-a răspuns Isus, „sunt.” 12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și bătrânilor. 13 Atunci, Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, așa că se mira foarte mult dregătorul.
Întărirea hotărârii de moarte
15 La fiecare praznic al Paștelor, dregătorul avea obicei să slobozească norodului un întemnițat, pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiți să vi-l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numește Hristos?” 18 Căci știa că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.” 20 Preoții cei mai de seamă și bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare. 21 Dregătorul a luat cuvântul și le-a zis: „Pe care din amândoi voiți să vi-l slobozesc?” „Pe Baraba”, au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numește Hristos?” „Să fie răstignit”, i-au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!” 24 Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, și-a spălat mâinile înaintea norodului și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!” 25 Și tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.”
Batjocurile ostașilor
26 Atunci, Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele , L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. 27 Ostașii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată ceata ostașilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele Lui și L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El, și ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!” 30 Și scuipau asupra Lui și luau trestia și-L băteau în cap. 31 După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
32 Pe când ieșeau din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene, numit Simon, și l-au silit să ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă „Locul căpățânii”, 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea. 35 După ce L-au răstignit, I-au împărțit hainele între ei, trăgând la sorți, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Și-au împărțit hainele Mele între ei și pentru cămașa Mea au tras la sorți.” 36 Apoi au șezut jos și-L păzeau. 37 Și I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.” 38 Împreună cu El, au fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și celălalt la stânga Lui.
Batjocurile trecătorilor
39 Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu , care strici Templul și-l zidești la loc în trei zile, mântuiește-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!” 41 Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, își băteau și ei joc de El și ziceau: 42 „Pe alții i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește. Căci a zis: ‘Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!’ ” 44 Tâlharii care erau răstigniți împreună cu El Îi aruncau aceleași cuvinte de batjocură.
Întunericul
45 De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli , Eli, Lama Sabactani?” Adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” 47 Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!” 48 Și îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.” 50 Isus a strigat iarăși cu glas tare și Și-a dat duhul.
Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe
51 Și îndată, perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră au înviat. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora. 54 Sutașul și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare și au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55 Acolo erau și multe femei, care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
57 Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 El s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in 60 și l-a pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo și ședeau în fața mormântului.
Pecetluirea mormântului
62 A doua zi care vine după Ziua Pregătirii, preoții cei mai de seamă și fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 și i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înșelătorul acela, pe când era încă în viață, a zis: ‘După trei zile voi învia.’ 64 Dă poruncă dar ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul și să spună norodului: ‘A înviat din morți!’ Atunci, înșelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le-a zis: „Aveți o strajă; duceți-vă de păziți cum puteți.” 66 Ei au plecat și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.
Liderii religioși decid să-L condamne pe Isus
(Mc. 15:1Lc. 23:1Ioan 18:28-32)1 Când s-a făcut dimineață, toți conducătorii preoților și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte. 2 Apoi, după ce L-au legat, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat, guvernatorul.
Iuda se spânzură
(F.A. 1:16-20)3 Atunci lui Iuda, trădătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat, i-a părut rău și a dus înapoi cei treizeci de arginți la conducătorii preoților și la bătrâni, 4 zicând:
‒ Am păcătuit, căci am trădat sânge nevinovat!
Ei i-au răspuns:
‒ Ce ne pasă nouă? Treaba ta!
5 Iuda a aruncat arginții în Templu și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
6 Conducătorii preoților au luat arginții și au zis: „Nu este voie să fie puși în vistierie, pentru că sunt preț de sânge“. 7 Și, după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei terenul olarului, ca loc de înmormântare pentru străini. 8 Iată de ce terenul acela a fost numit „Terenul Sângelui“ până în ziua de azi. 9 Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice:
„Au luat cei treizeci de arginți,
prețul Celui prețuit,
la care l-au prețuit unii dintre fiii lui Israel,
10 și i-au dat pe terenul olarului,
așa cum mi-a poruncit Domnul“ .
Isus înaintea lui Pilat
(Mc. 15:2-5Lc. 23:2-5Ioan 18:29-38)11 Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului.
Guvernatorul L-a întrebat, zicând:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus a zis:
‒ Tu o spui!
12 Dar când a fost acuzat de conducătorii preoților și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
13 Atunci Pilat I-a zis:
‒ Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?
14 Dar Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, astfel că guvernatorul era foarte uimit.
Condamnarea lui Isus
(Mc. 15:6-15Lc. 23:13-25Ioan 18:39–19:16)15 Guvernatorul obișnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze mulțimii un deținut pe care-l voiau ei. 16 La acea vreme aveau un deținut vestit, numit Isus Barabba.
17 Așadar, după ce s-a adunat mulțimea, Pilat i-a întrebat:
‒ Pe cine vreți să vi-l eliberez, pe Isus Barabba sau pe Isus, Cel numit Cristos?
18 Căci știa că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui.
19 În timp ce stătea pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“.
20 Dar conducătorii preoților și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Barabba, iar Isus să fie omorât.
21 Guvernatorul a răspuns, zicându-le:
‒ Pe care dintre aceștia doi vreți să vi-l eliberez?
Ei au zis:
‒ Pe Barabba!
22 Pilat a zis:
‒ Și atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos?
Ei au răspuns cu toții:
‒ Să fie răstignit!
23 El i-a întrebat:
‒ Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau și mai tare:
‒ Să fie răstignit!
24 Când a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini înaintea mulțimii, zicând:
‒ Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră!
25 Și tot poporul, răspunzând, i-a zis:
‒ Sângele Lui să fie peste noi și peste copiii noștri!
26 Atunci le-a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit.
Isus, batjocorit de soldați
(Mc. 15:16-20Ioan 19:2-3)27 Atunci soldații guvernatorului L-au adus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată cohorta. 28 L-au dezbrăcat și au pus pe El o mantie roșie, 29 au împletit o coroană de spini, I-au așezat-o pe cap, I-au pus o trestie în mâna dreaptă și apoi au îngenuncheat înaintea Lui și și-au bătut joc de El, zicând: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!“. 30 Ei Îl scuipau, Îi luau trestia și-L loveau peste cap. 31 După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
(Mc. 15:21-32Lc. 23:26-43Ioan 19:17-24)32 Când au ieșit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, și l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice și „Locul Craniului“ , 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.
35 După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți pentru ele, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profet: „Și-au împărțit hainele Mele între ei și au tras la sorți pentru cămașa Mea“ . 36 Apoi s-au așezat jos și Îl păzeau acolo. 37 Îi puseseră deasupra capului acuzația pe care era scris:
„Acesta este Isus, Împăratul iudeilor“.38 Tot atunci au fost răstigniți împreună cu El doi răsculați, unul la dreapta, iar altul la stânga Lui .
39 Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, dă-Te jos de pe cruce!“.
41 Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl batjocoreau, zicând: 42 „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu; să-L scape acum Dumnezeu, dacă vrea! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“. 44 La fel Îl insultau și răsculații care erau răstigniți împreună cu El.
Moartea lui Isus
(Mc. 15:33-41Lc. 23:44-49Ioan 19:28-37)45 De la ceasul al șaselea și până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Cam pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: „Eli, Eli, lema sabactani?“, care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“.
47 Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“.
48 Imediat unul dintre ei a alergat și a luat un burete, l-a umplut cu oțet de vin, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“.
50 Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul.
51 Și iată că draperia Templului s-a rupt în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au fost înviate. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă și li s-au arătat multora.
54 Centurionul și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul și cele întâmplate, s-au înspăimântat foarte tare și au zis: „Într-adevăr Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“.
55 Acolo mai erau și multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea și Îi slujiseră. 56 Printre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif – și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Mc. 15:42-47Lc. 23:50-56Ioan 19:38-42)57 Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care devenise și el ucenic al lui Isus. 58 Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfășurat într-o pânză de in curată 60 și L-a pus în propriul său mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Maria erau și ele acolo, șezând înaintea mormântului.
Mormântul este păzit
62 A doua zi, cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoților și fariseii s-au adunat la Pilat 63 și i-au zis:
‒ Stăpâne, ne-am amintit că înșelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“. 64 Așadar, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină noaptea și să-L fure, apoi să spună poporului: „A fost înviat dintre cei morți!“. Atunci această înșelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima!
65 Pilat le-a răspuns:
‒ Aveți o gardă. Duceți-vă și întăriți-l cum știți!
66 Ei s-au dus împreună cu garda și au întărit mormântul, sigilând piatra.