PSALMUL 109
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David
1 Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!
2 Căci potrivnicii au deschis împotriva mea o gură rea și înșelătoare,
îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,
3 mă înconjoară cu cuvântări pline de ură
și se războiesc cu mine fără temei.
4 Pe când eu îi iubesc, ei îmi sunt potrivnici,
dar eu alerg la rugăciune.
5 Ei îmi întorc rău pentru bine
și ură pentru dragostea mea.
6 Pe vrăjmașul meu pune-l sub stăpânirea unui om rău
și un pârâș să stea la dreapta lui!
7 Când va fi judecat, să fie găsit vinovat
și rugăciunea lui să treacă drept un păcat!
8 Puține să-i fie zilele la număr
și slujba să i-o ia altul !
9 Să-i rămână copiii orfani
și nevastă-sa văduvă!
10 Copiii lui să umble fără niciun căpătâi și să cerșească,
să-și caute pâinea departe de locuința lor dărâmată!
11 Cel ce l-a împrumutat să-i pună mâna pe tot ce are
și străinii să-i jefuiască rodul muncii lui!
12 Nimeni să nu mai țină la el
și nimeni să n-aibă milă de orfanii lui!
13 Urmașii lui să fie nimiciți
și să li se stingă numele în neamul următor!
14 Nelegiuirea părinților săi să rămână ca aducere aminte înaintea Domnului
și să nu se șteargă păcatul mamei lui!
15 Domnul să-i aibă totdeauna înaintea ochilor,
ca să le șteargă pomenirea de pe pământ,
16 pentru că nu și-a adus aminte să facă îndurare,
pentru că a prigonit pe cel nenorocit și pe cel lipsit,
până acolo încât să omoare pe omul cu inima zdrobită !
17 Îi plăcea blestemul: să cadă asupra lui!
Nu-i plăcea binecuvântarea: să se depărteze de el!
18 Se îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui,
îi pătrunde ca apa înăuntrul lui,
ca untdelemnul în oase!
19 De aceea, să-i slujească de veșmânt ca să se acopere,
de cingătoare cu care să fie totdeauna încins!
20 Aceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmașilor mei
și a celor ce vorbesc cu răutate de mine!
21 Iar Tu, Doamne Dumnezeule,
lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău,
căci mare este bunătatea Ta; izbăvește-mă!
22 Sunt nenorocit și lipsit
și îmi e rănită inima înăuntrul meu.
23 Pier ca umbra gata să treacă,
sunt izgonit ca o lăcustă.
24 Mi-au slăbit genunchii de post
și mi s-a sleit trupul de slăbiciune.
25 Am ajuns de ocara lor;
când mă privesc ei, dau din cap.
26 Ajută-mi, Doamne, Dumnezeul meu!
Scapă-mă prin bunătatea Ta!
27 Și să știe că mâna Ta,
că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28 Măcar că ei blestemă , Tu binecuvântează;
măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntați, iar robul Tău se va bucura.
29 Potrivnicii mei să se îmbrace cu ocara,
să se acopere cu rușinea lor cum se acoperă cu o manta!
30 Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul,
Îl voi mări în mijlocul mulțimii,
31 căci El stă la dreapta săracului
ca să-l izbăvească de cei ce-l osândesc.
Psalmul 109
Pentru dirijor. Un psalm al lui David.
1 Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!
2 Iată că gura celui rău și gura celui înșelător
se deschid împotriva mea;
îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.
3 Mă înconjoară cu niște cuvinte pline de ură
și se luptă cu mine fără motiv.
4 La dragostea mea ei răspund cu dușmănie,
dar eu mă rog.
5 Ei îmi răsplătesc binele cu rău,
și dragostea mea – cu ură.
6 Pune un om rău împotriva lui
și un acuzator să stea la dreapta lui!
7 Când va fi judecat, să fie găsit vinovat,
iar rugăciunea să-i fie considerată un păcat.
8 Fie-i zilele puține,
iar slujba lui s-o ia altul!
9 Să-i rămână fiii orfani,
și soția lui – văduvă!
10 Fiii lui să rătăcească cerșind
și căutând printre ruine!
11 Cel ce l-a împrumutat să-i ia tot ce are,
și străinii să-l jefuiască de rodul muncii lui!
12 Să nu mai fie nimeni care să-i arate îndurare
și să nu mai fie nimeni care să arate bunăvoință față de orfanii lui!
13 Fie ca urmașii lui să fie nimiciți,
iar în generația următoare să le fie șters numele!
14 Să rămână în amintire înaintea Domnului
nelegiuirea părinților lui
și să nu fie șters păcatul mamei lui!
15 Să rămână întotdeauna înaintea Domnului,
iar El să le șteargă amintirea de pe pământ!
16 Căci nu și-a amintit să se poarte cu îndurare,
ci l-a persecutat pe sărac și pe nevoiaș,
și l-a omorât pe cel cu inima zdrobită!
17 A iubit blestemul; de el să aibă parte!
Nu i-a plăcut binecuvântarea; aceasta să stea departe de el!
18 S-a îmbrăcat cu blestemul
așa cum se îmbracă cu propria haină.
I-a intrat în stomac, ca apa,
și în oase, ca uleiul.
19 De aceea, el să-i fie mantaua cu care se acoperă
și brâul cu care se înfășoară mereu!
20 Aceasta să fie răsplata dușmanilor mei din partea Domnului
și a celor ce mă vorbesc de rău!
21 Dar Tu, Stăpâne Doamne,
de dragul Numelui Tău, fă-Ți lucrarea cu mine!
Pentru că îndurarea Ta este bună, scapă-mă!
22 Căci sunt sărac și nevoiaș,
iar inima mi-e rănită înăuntrul meu.
23 Pier ca o umbră trecătoare;
sunt alungat ca o lăcustă.
24 Genunchii îmi sunt slăbiți de post,
iar trupul mi-e sleit din lipsă de grăsime.
25 Am ajuns de disprețul lor;
cei ce mă văd dau din cap.
26 Doamne, Dumnezeul meu, ajută-mă!
În îndurarea Ta, salvează-mă!
27 Fă ca ei să recunoască în aceasta mâna Ta,
să recunoască faptul că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28 Ei blestemă, dar Tu binecuvântezi.
Ei se ridică și rămân de rușine, dar slujitorul Tău se va bucura.
29 Acuzatorii mei să se îmbrace cu dispreț
și să se acopere cu rușinea ca și cu o manta.
30 Voi mulțumi mult Domnului cu gura mea,
Îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
31 Căci El stă la dreapta celui nevoiaș,
ca să-l scape de judecătorii sufletului său.