Sfatul împotriva lui Isus
1 După două zile era Praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 2 Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod.”
Mirul turnat pe capul lui Isus
3 Pe când ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump, și, după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Unora dintre ei le-a fost necaz și ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei și să se dea săracilor.” Și le era foarte necaz pe femeia aceea. 6 Dar Isus le-a zis: „Lăsați-o în pace. De ce-i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine, 7 căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi și le puteți face bine oricând voiți, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. 8 Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte pentru îngropare. 9 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.” 10 Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoții cei mai de seamă, ca să le vândă pe Isus. 11 Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat și i-au făgăduit bani. Și Iuda căuta un prilej nimerit ca să-L dea în mâinile lor.
Prăznuirea Paștelor
12 În ziua dintâi a Praznicului Azimilor, când jertfeau Paștele, ucenicii lui Isus I-au zis:
„Unde voiești să ne ducem să-Ți pregătim ca să mănânci Paștele?”
13 El a trimis pe doi din ucenicii Săi și le-a zis: „Duceți-vă în cetate. Acolo aveți să întâlniți un om ducând un urcior cu apă, mergeți după el. 14 Unde va intra el, spuneți stăpânului casei: ‘Învățătorul zice: «Unde este odaia pentru oaspeți, în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?»’ 15 Și are să vă arate o odaie mare de sus, așternută gata; acolo să pregătiți pentru noi.” 16 Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate și au găsit așa cum le spusese El. Și au pregătit Paștele. 17 Seara , Isus a venit cu cei doisprezece. 18 Pe când ședeau la masă și mâncau, Isus a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi, care mănâncă cu Mine, Mă va vinde.” 19 Ei au început să se întristeze și să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu?” 20 „Este unul din cei doisprezece” , le-a răspuns El, „și anume cel ce întinge mâna cu Mine în blid. 21 Fiul omului , negreșit, Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut.”
Cina cea de taină
22 Pe când mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și le-a dat, zicând: „Luați, mâncați, acesta este trupul Meu.” 23 Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat și au băut toți din el. 24 Și le-a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți. 25 Adevărat vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viței până în ziua când îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu.”
Înștiințarea lui Petru
26 După ce au cântat cântările de laudă, au ieșit în Muntele Măslinilor. 27 Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toți veți avea un prilej de poticnire, pentru că este scris: ‘Voi bate Păstorul, și oile vor fi risipite.’ 28 Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 29 Petru i-a zis: „Chiar dacă toți ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea.” 30 Și Isus i-a zis: „Adevărat îți spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 31 Dar Petru I-a zis cu și mai multă tărie: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.” Și toți ceilalți au spus același lucru.
Ghetsimani
32 S-au dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Și Isus a zis ucenicilor Săi: „Ședeți aici până Mă voi ruga.” 33 A luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și a început să Se înspăimânte și să Se mâhnească foarte tare. 34 El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați!” 35 Apoi a mers puțin mai înainte, S-a aruncat la pământ și Se ruga ca, dacă este cu putință, să treacă de la El ceasul acela. 36 El zicea: „Ava – adică ‘Tată’ –, Ție toate lucrurile Îți sunt cu putință; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voiești Tu.” 37 Și a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Și a zis lui Petru: „Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi? 38 Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.” 39 S-a dus iarăși și S-a rugat, zicând aceleași cuvinte. 40 Apoi S-a întors din nou și i-a găsit dormind, pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu știau ce să-I răspundă. 41 În sfârșit, a venit a treia oară și le-a zis: „Dormiți de acum și odihniți-vă! Destul! A venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoșilor. 42 Sculați-vă ; haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul!”
Prinderea lui Isus
43 Și îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el a venit o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții cei mai de seamă, de cărturari și de bătrâni. 44 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta, acela este; să-L prindeți și să-L duceți sub pază.” 45 Când a venit Iuda, s-a apropiat îndată de Isus și I-a zis: „Învățătorule!” Și L-a sărutat mult. 46 Atunci, oamenii aceia au pus mâna pe Isus și L-au prins. 47 Unul din cei ce stăteau lângă El a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea. 48 Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. 49 În toate zilele am fost la voi și învățam pe oameni în Templu, și nu M-ați prins. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească Scripturile.” 50 Atunci , toți ucenicii L-au părăsit și au fugit. 51 După El mergea un tânăr care n-avea pe trup decât o învelitoare de pânză de in. Au pus mâna pe el, 52 dar el și-a lăsat învelitoarea și a fugit în pielea goală.
Isus osândit de Sinedriu
53 Pe Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toți preoții cei mai de seamă, bătrânii și cărturarii. 54 Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui preot, a șezut jos împreună cu aprozii și se încălzea la para focului. 55 Preoții cei mai de seamă și tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau niciuna. 56 Pentru că mulți făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau. 57 Unii s-au sculat și au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui și au zis: 58 „Noi L-am auzit zicând: ‘Eu voi strica Templul acesta, făcut de mâini omenești, și în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omenești.’” 59 Nici chiar în privința aceasta nu se potrivea mărturisirea lor. 60 Atunci , marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe Isus și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceștia împotriva Ta?” 61 Isus tăcea și nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat iarăși și I-a zis: „Ești Tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?” 62 „Da, sunt” , i-a răspuns Isus. „Și veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.” 63 Atunci, marele preot și-a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? 64 Ați auzit hula. Ce vi se pare?” Toți L-au osândit să fie pedepsit cu moartea. 65 Și unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Prorocește!” Iar aprozii L-au primit în palme.
Tăgăduirea lui Petru
66 Pe când stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot. 67 Când a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat țintă la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus din Nazaret!” 68 El s-a lepădat și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici.” Apoi a ieșit în pridvor. Și a cântat cocoșul. 69 Când l-a văzut slujnica, a început iarăși să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia.” 70 Și el s-a lepădat din nou. După puțină vreme, cei ce stăteau acolo au zis iarăși lui Petru: „Nu mai încape îndoială că ești unul din oamenii aceia, căci ești galileean și graiul tău seamănă cu al lor.” 71 Atunci, el a început să se blesteme și să se jure: „Nu cunosc pe Omul acesta despre care vorbiți!” 72 Îndată a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și, gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.
O hachiarimo pa o Isus
1 Pala dui ghesa cărghiolas o ghes le Patragheaco vi le Bocolengo. Ăl bare rașa vi ăl sîcadine rai rodenas sar te hutilen le Isusăs jiungalimasa, vi te mudarăn‐Les. 2 Sostar phenenas: „Na and‐o ghes le praznicosco, te ci cuva cărghiol turburimo, mașcar ăl but manușa.“
O miro șiorghiol p‐o șăro le Isusăsco
3 Ta cana o Isus bășălas le siniate, and‐e Betanie, and‐o chăr le Simonosco o leproso, avileas iech jiuvli, save sas iech choro alabastro mirosa le nardosco ujo, zurales cuci: vi, pala soste pharadeas o choro, șiordeas o miro p‐o șăro le Isusăsco. 4 Varăsavengă anda lende sas‐lengă pharimasa, vi phenenas: „Sostar sas te șiudas cado miro? 5 Cado miro daștisardemas te bichinas‐les pă mai but sar trin șăla rupune, vi te aven dine le ciorăngă.“ Ta sas‐lengă zurales pharo pă codea jiuvli. 6 Ta o Isus phendeas‐lengă: „Te muchăn‐la le paceasa; sostar cărănlacă ghi pharimo? Voi cărdeas iech șucar buchi Mangă; 7 sostar le ciorăn avela te avenvon sa dăiech tumența, vi daștin te cărăn lengă mișto cana camena: ta Man ci aven sa dăiech. 8 Voi cărdeas so daștisardeas; machleas Munro stato mai anglal le prahomasco. 9 Ceaces phenav‐tumengă că, fărcai avela te phenen pa cadea Evanghelia, sa and‐e lumea, avela te phenen so cărdeas cadea jiuvli, te ci avel bistărdini.“ 10 O Iuda Iscarioteano, o iech anda‐l dășudui, găleas cai ăl mai bare rașa, te bichinel‐lengă le Isusăs. 11 Cana așunde von cadea buchi, bucurisaile, vi phende că den‐les rupune. O Iuda rodelas iech cădăsavo ghes, te del‐Les andă lengă vast.
Încărghiol e Patraghi
12 And‐o întușdino ghes le Bocolengo, cana sacrificinas e Patraghi, Lescă ucenice phende‐Lescă: „Cai cames te jias te lașiaras‐Tucă te has e Patraghi?“ 13 Vo tradeas donen anda Pescă ucenice, vi phendeas‐lengă: „Te jian and‐o foro; othe avela te arachăn iechă manușăș savo îngărăl iech choro paiesa: te jian pala leste. 14 Othe cai jiala vo andră, te phenen codolescă savesco sîn o chăr: ‘O Sîcado Rai phendeas: Cai sîn o chăr cai avena ăl chardine, andă savo te hav e Patraghi Mînră ucenicența?’ 15 Vi avela te sîcavel‐tumengă iech baro chăr opral, cărdino lașiardino: othe te lașiarăn‐amengă.“ 16 Ăl ucenice găletar, vi arăsle and‐o foro, vi arachle sar Vo phendeas‐lengă; othe te lașiarăn Patraghi. 17 Racheaco, o Isus avileas le dășudonența. 18 Ta cana bășănas le siniate sar vi hanas, o Isus phendeas: „Ceaces phenav că o iech anda tumende, savo han Manța, avela te bichinel‐Man.“ 19 Len astardeas te fai‐len pharo, vi te phenen‐Lescă iech pala iech‐avrăste: „Ci cuva sîm me?“ 20 „Sîn o iech anda ăl dășudui“, phendeas‐lengă Vo; „ta anume, savo bolel Manța and‐o ciaro. 21 O Șeavo le manușăsco, bi-doșaco, jialtar cadea sar sîn ramome pa Leste. Ta pharo avela codole manușăstar, pa savo sîn bichindino o Șeavo le manușăsco! Mai feder avilo lestar, te ci cărghilo.“
O habe le racheaco le tainaco
22 Ta cana hanas, o Isus leas iech manro; ta, pala soste mișto lașeardeas, phagleas‐les, vi deas‐len, ta phenel: „Len, han, cado sîn Munro stato.“ 23 Pala codea leas iech paharo, ta, andeas naisimo le Devlescă, deas‐lengă, ta savoră pile anda leste. 24 Vi phendeas‐lengă: „Cado sîn Munro rat, o rat le neve phanglimasco, savo șiorghiol anda butende. 25 Ceaces phenav‐tumengă că, ji acanara mai pala codea, ci avela te mai peav anda o rodo le drachango, ji and‐o ghes cana avela te peav les nevo and‐o Raimo le Devlesco.“
Cărăl prinjeandino le Petrescă
26 Pala soste ghilabade ăl ghile le laudimască, avri ta opră găle p‐o plai le Măslinengo. 27 O Isus phendeas‐lengă: „Andă cadea rachi savorăn avela te avel tumen te arachăn andă Mande iech cățîmasco; sostar sîn ramome: ‘Avela te marav le Bacraries vi ăl bacre avena rîsipime.’. 28 Ta, pala soste avela te ușteav anda o merimo, avela te jiav angla tumende and‐e Galileia.“ 29 O Petro phendeas‐Lescă: „Ta savorăn te avela varăso pharimo cățîmasco, man ci avela!“ 30 Ta o Isus phendeas‐lescă: „Ceaces phenav‐tucă că aghes, andă cadea rachi, mai anglal te ghilabal bașno duvar, avela te phenes că ci prinjeanes‐Man trivar.“ 31 Ta o Petro phenel‐Lescă vi mai bare zorasa: „Ta te avelas te trăbul te merav Tusa, sa ci phenav că ci prinjeanav‐Tut.“ Savoră sa cadea phende.
Ghetsimani
32 Pala codea găleatar andă iech than savo baresa sas phandado, savo bușiol Ghetsimani. Ta o Isus phenel Pescă ucenicengă: „Te bășăn cothe ji cana te rughi‐Ma.“ 33 Leas Pesa le Petros, le Iacovos, vi le Ioanos, ta vi astardeas te daraivol vi te hachiargiol zurales phares. 34 Vo phendeas‐lengă: „Munro ghi sîn hutildino merimască pharimastar; bășăn cothe, sar cana ci soven!“ 35 Pala codea găleas iech țîra mai anglal, Vo șiudeas‐Pes le phuveate, vi rughilas‐Pe, sar te daștilas te avel, te nachăl Lestar cado ceaso. 36 Vo phenelas: „Ava, anume: Dada, — Tucă sa ăl buchea daștil‐pe te cărghinon; te durearăs Mandar cado paharo! Ta sa cadea, te ci cărghion sar Me camav, ta sar Tu cames.“ 37 Ta vi avileas cai ăl ucenice, saven arachleas sutinde. Ta vi phenel le Petroscă: „Simone, tu soves? Iech ceaso ci daștisardean te așes sar cana ci soves? 38 Te așen sar cana ci soven ta te vi rughin‐tumen, te ci peren tela o pharimo le jiungalesco; o duho sîn pherdo camlimasa, ta o stato sîn bi‐zoraco.“ 39 Pale găleas, Vi rughisaileas, phendeas sa codola dume. 40 Pala codea pale asbal ta arachleas‐len sutinde; sostar pharile lengă iacha le lindratar. Von ci jianenas so te phenen‐Lescă. 41 Ta pale, jial o tritovar, vi phenel‐lengă: „Acana soven, vi te hodinin‐tumen! Aliciol! Avileas o ceaso! Eta că o Șeavo le Manușăsco sîn dino andă‐l vast le bezehalengo. 42 Ușten opră; te aven te jiastar; eta că pașol o bichinitori!“
O Isus sîn hutildino
43 Ta sa acana, cana Vo încă delas duma, avileas o Iuda, o iech anda‐l dășudui, ta sa lesa avile zurales but manușa săbiența vi rovlența, tradine le bare rașandar, vi le sîcadine randar sar vi catar ăl phure. 44 O bichinitori deas‐len cado sămno: „Saves avela te ciumidav Me, codo sîn; te hutilen‐Les vi te îngărăn te dichăn Lestar.“ 45 Cana avileas o Iuda, eto pașuleas pașa o Isus, ta vi phendeas‐Lescă: „Sîcade Raie!“ Vi ciumideas‐Les but. 46 Atunci codola manușa thode o vast p‐o Isus, vi hutilde‐Les. 47 O iech savo bășălas pașa Leste, avri leas e sabia, maladeas le bare rașasca robașăs, vi tele șindeas lesco can. 48 O Isus leas te del duma, vi phendeas‐lengă: „Avri avilean sar pala iech manuș savo mudarăl, săbiența vi rovlența, te hutilen‐Man. 49 Andă savoră ghes simas‐tumende, vi sîcavas le manușăn and‐o Templo, ta ci hutilden‐Man. Ta sa cadala buchea cărghile te cărghion sar phenel o Divano.“ 50 Atunci sa ăl ucenice găletar sar vi nașletar. 51 Pala Leste jialas iech tărno, pă savo ci sas chanci uredimasco numa iech cotor. Thode o vast pă leste; 52 ta vo muchleas pesco cotor, vi nașlotar and‐e morci nanghi.
O Isus sîn doșalo merimască catar o Sinedrio
53 Le Isusăs îngărăn cai o baro rașai, othe chidineaile sa ăl bare rașa, vi ăl phure sar vi ăl sîcadine rai. 54 O Petre jialas dural pala Leste ji andră and‐e avlin le bare rașașchi: tele bășleas sa le aprozănța, sar vi tatiolas le iagate. 55 Ăl bare rașa vi sa o Soboro rodenas iech mărturie p‐o Isus, te mudarăn‐Les; ta ci arachaighileas ci iech. 56 Sostar but jene thonas mărturie hohamni pă Leste, ta lenghi mărturie ci sas lași. 57 Varăsave uștile vi cărde iech mărturie hohamni pă Leste, vi phende: 58 „Ame așundeam‐Les cana phendeas: ‘Me avela te rimov cado Templo, cărdino le manușăngă vastendar, ta andă trin ghesa, avela te vazdav aver, savo ci avela cărdino le manușăngă vastendar.’.“ 59 Ci andă cado fealo nas lenghi mărturie lași. 60 Atunci o baro rașai uștileas pă pescă pînră mașcar lende, pușleas catar o Isus, vi phendeas‐Lescă: „Ci phenes chanci? Pa soste phenen cadala manușa pa Tute?“ 61 O Isus așelas, vi ci phenelas chanci. O baro rașai pușleas pale, vi phenel‐Lescă: „San Tu, o Hristoso, o Șeavo Codolesco savo sîn mișto lașiardino?“ 62 „Cadea, codo sîm“, phendeas‐lescă o Isus. „Vi avele te dichăn le manușăscă Șeaves sar avela te bășăl pă o ceacio vast le zoraco sar avela te avel p‐ăl nori le cerescă.“ 63 Atunci o baro rașai șindeas pescă rahami pa peste, vi phendeas: „Soste mai trăbul‐amen aver martori? 64 Așundean e hula. Sar fai‐tumen?“ Savoră arachle‐Les doșalo te avel merimasco. 65 Ta varăsave astarde te șiungarden‐Les, te pachiarăn Leschi fața, te marăn‐Les le dumuchănța, vi te phenen‐Lescă: „Proorocisar!“ Ta ăl aproze line‐Les andă‐l pălmi.
O Petro tăgăduil
66 Ta cana bășălas tele and‐e avlin o Petro, avileas e iech anda‐l slujnice le bare rașască. 67 Cana dichleas le Petros că tatiolas, dichleas orta Leste, vi phendeas: „Vi tu sanas le Isusăsa anda o Nazareto!“ 68 Vo lepădil‐pe, vi phendeas: „Ci jianav, vi ci hachiarav so cames te phenes.“ Pala codea avileas avri and‐o pridvoro. Ta vi ghilabal o bașno. 69 Cana dichleas‐les e slujnica, astardeas te phenel codolengă save bășănas othe: „Cado sîn o iech anda codola manușa.“ 70 Vo pale lepădisailo. Pala iech țîra vremea, codola save bășănas othe, phende pale le Petroscă: „Ci daștis te phenes chanci că san o iech anda codola manușa; sostar san Galileiano, vi chiro dumaimo meazol‐pe lengărența.“ 71 Atunci vo astardeas te del pes armaia vi te țolahal pe: „Ci prinjeanav cadale manușăs, pa savo den duma!“ 72 Sa acana eto ghilabadeas o bașno o duitovar. Ta o Petro andeas pescă aminte pa e duma, savi phendeas‐lescă o Isus: „Mai anglal te ghilabal o bașno duvar, te lepădisatut că ci prinjeanes‐Man trivar.“ Sar gîndilas pe thodeas andă peste cadala bucheate, astardeas te rovel.