Spicele și ziua Sabatului
1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice de grâu și să le mănânce. 2 Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.” 3 Dar Isus le-a răspuns: „Oare n-ați citit ce a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? 5 Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții calcă Sabatul în Templu, și totuși sunt nevinovați? 6 Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul. 7 Dacă ați fi știut ce înseamnă: ‘Milă voiesc, iar nu jertfe’, n-ați fi osândit pe niște nevinovați. 8 Căci Fiul omului este Domn și al Sabatului.”
Omul cu mâna uscată
9 Isus a plecat de acolo și a intrat în sinagogă. 10 Și iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?” 11 El le-a răspuns: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie și-i cade într-o groapă în ziua Sabatului, să n-o apuce și s-o scoată afară? 12 Cu cât mai de preț este deci un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.” 13 Atunci a zis omului aceluia: „Întinde-ți mâna!” El a întins-o și mâna s-a făcut sănătoasă, ca și cealaltă. 14 Fariseii au ieșit afară și s-au sfătuit cum să omoare pe Isus.
Isus, Robul Domnului
15 Dar Isus, ca unul care știa lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toți bolnavii 16 și le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: 18 „Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu își găsește plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El și va vesti neamurilor judecata. 19 El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Și nimeni nu-I va auzi glasul pe ulițe. 20 Nu va frânge o trestie ruptă și nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruiască judecata. 21 Și neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.”
Îndrăcitul mut și orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt
22 Atunci , I-au adus un îndrăcit orb și mut și Isus l-a tămăduit, așa că mutul vorbea și vedea. 23 Toate noroadele, mirate, ziceau: „Nu cumva este acesta Fiul lui David?” 24 Când au auzit fariseii lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decât cu Beelzebul, domnul dracilor!” 25 Isus, care le cunoștea gândurile, le-a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei însăși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăși nu poate dăinui. 26 Dacă Satana scoate pe Satana, este dezbinat; deci cum poate dăinui împărăția lui? 27 Și dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri. 28 Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi. 29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare și să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casa. 30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu strânge cu Mine risipește. 31 De aceea vă spun: Orice păcat și orice hulă vor fi iertate oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. 32 Oricine va vorbi împotriva Fiului omului va fi iertat , dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. 33 Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul rău și rodul lui rău; căci pomul se cunoaște după rodul lui. 34 Pui de năpârci, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36 Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. 37 Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină și din cuvintele tale vei fi osândit.”
Minunea cu prorocul Iona
38 Atunci , unii din cărturari și din farisei au luat cuvântul și I-au zis: „Învățătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!” 39 Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean și preacurvar cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona. 40 Căci , după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului. 41 Bărbații din Ninive se vor scula alături de neamul acesta în ziua judecății și-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decât Iona. 42 Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta în ziua judecății și-l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon. 43 Duhul necurat, când a ieșit dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă și n-o găsește. 44 Atunci zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.’ Și, când vine în ea, o găsește goală, măturată și împodobită. 45 Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, locuiesc acolo, și starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tocmai așa se va întâmpla și cu acest neam viclean.”
Mama și frații lui Isus
46 Pe când vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El. 47 Atunci, cineva I-a zis: „Iată, mama Ta și frații Tăi stau afară și caută să vorbească cu Tine.” 48 Dar Isus a răspuns celui ce-I adusese știrea aceasta: „Cine este mama Mea și care sunt frații Mei?” 49 Apoi, Și-a întins mâna spre ucenicii Săi și a zis: „Iată mama Mea și frații Mei! 50 Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă.”
O ghiu hai o ghes le savatosco. Ăc sastearimos cherdo and‐ăc ghes le savatosco. Baro bezeh cherdo caring o Duho Ujo. Sao si neamo o ceacio.
1 Andă codol ghesa, o Iisus gialas mașcar ăl ghiva, and‐ăc ghes le savatosco, hai Lesche ucenice bocaile hai astardile te moren ghiu and‐ăl vast hai te han. 2 Cana dichle ăl fariseia cadea, phende‐Lesche: Eta, Che ucenice cheren so ni trăbul and‐o ghes le savatosco. 3 Ta Ou phendea‐lenghe: Ni citisarden so cherdea o David cana bocailo, ou hai ăl manuș cai sas lesa? 4 Sar ciutea‐pe and‐o cher le Devlesco hai halea ăl marne cai cionas‐pe anglal hai cai ni cherdolas‐pe lesche te hal codol marne hai nici colenghe cai sas lesa, hai numa le rașaienghe? 5 Or ni citisarden că, and‐ăl ghesa le savatosche, le rașaia ușteaven p‐o savato and‐o templo, hai sa nai doșale? 6 Ta Me phenau‐tumenghe că mai baro dă sar o templo si cathe. 7 Cana gianen so hachiardol so phendol: Mila camau hai na jîrtfa, ni doșarenas colen cai nai‐le doș. 8 Că o Ciao le Manușăsco si Rai Baro i p‐o ghes le savatosco. 9 Hai nachindos othar, avilo andă lenghi sinagoga. 10 Hai eta că othe sas‐Le ăc manuș le vastesa șuco. Hai astarde ta pușle‐Les: Perel‐pe te sasteares and‐o ghes le savatosco? Cadalasa rodenas te arachen‐Les doșalo. 11 Ou phendea‐lenghe: Sao manuș anda tumende cai te avel‐les ăc bacri hai te perela and‐ăc hău and‐ăc ghes savatosco, ni astarela hai încalavela‐la avri? 12 Cabor mai but si ăc manuș dă sar ăc bacri! Codolasche perel‐pe te cheres mișto and‐o ghes savatosco. 13 Atunci phendea codol manușăsche: Lungivar chio vast. Ou lungiosardea o vast hai cherdilo sastevesto sar col‐aver vast. 14 Pala so înclisto, ăl fariseia dine‐pe duma te hasaren‐Les. 15 Ta o Iisus, pringiandea‐le, teleardea othar. Hai but avile pala Leste hai Ou sasteardea sauărăn. 16 Ta Ou poruncisardea te na mai phenen avrenghe, te cheren‐Les pringiando. 17 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco Isaia, cai phendea: 18 «Eta Muro Ciao Cai alosardem‐Les, Muro camno Cai Muro ghi camlea‐Les; Ciaua Muro Duho pă Leste, hai anela le neamuren ch‐e cris. 19 Ni hala‐pe, nici ni dela mui coniva, ni așunela Lesco mui p‐o drom. 20 Ni phaghela ăc sulum andini, hai ni mundarela ăc feștila cai mai cherel tuî, gi cana cherela te biruil e cris. 21 Hai andă Lesco anau ăl neamuri ajuchearena o miștimos». 22 Atunci ande Leste ăc bengailo, coro hai cibalo, ta Ou sasteardea‐les, cadea că o coro hai cibalo delas duma hai dichelas. 23 But manușă mirinas‐pe, hai phenenas: Ni avela Cadaua o Ciao le Davidosco? 24 Ta ăl fariseia așunde hai phende: Cadaua ni încalavel le benghen numa le Beelzebulosa, o mai baro le benghengo. 25 Pringianindos lengo ilo, o Iisus phendea‐lenghe: Orsao thagarimos cai han‐pe mașcar peste aresel mulano, hai orsao foro or cher cai hal‐pe mașcar peste ni închiardol. 26 Cana o beng încalavel le benghes han‐pe mașcar peste hai aresen deschiarde; atunci sar daștil nghiardol lesco thagarimos? 27 Hai cana Me incalavau le benghen le Beelzebulosa, tumare ciave sosa încalaven‐le? Codolasche on si te aven tumare crisome. 28 Ta cana Me le Duhosa le Devlesco încalavau le benghen, eta că areslo tumende o thagarimos le Devlesco. 29 Sar daștil daconiva te ciol‐pe and‐ăc cher echesco mai zuralo dă sar leste hai te lel lesche sauără buchea, cana ni mai anglal phangleas‐le zurales, hai pala codoia te nanghiarel lesco cher? 30 Sao nai Manța si Mîrî contra, hai sao ni chidel Manța, risipil. 31 Codolasche phenau‐tumenghe: Orsao bezeh, hai orsavi hula avela iertime le manușănghe, ta e hula caring o Duho Ujo nai te avel lenghe iertime. 32 Sao dela duma nasul anda o Ciao le Manușăsco, avela iertime; ta sao dela duma nasul anda o Duho Ujo nai te avel iertime nici acana, nici gi cana na terminila‐pe. 33 Or phenen că i phabalin si laci hai lesche phabaia si lace, or phenen că i phabalin si nasul hai lesche phabaia nai lace, că pala ăl phabaia pringiandol ăc phabalin. 34 Sapora samneache, sar daștil te den duma mișto, ăc data cana sen nasul? Că so si tume and‐o ilo del duma tumaro mui. 35 O manuș o lacio anda pi chisi e laci încalavel so si lacio, ta o manuș o nasul anda pi chisi e nasul încalavel so si nasul. 36 Phenau tumenghe că anda orsavi duma nasul cai phendola‐pe, o manuș si te avel țîrdino and‐o ghes le crisaco. 37 Că anda tumare dimata duma avena arachade orta, hai anda tumare dimata duma avena doșale. 38 Atunci bolde Lesche manuș anda‐l sicade ha‐l fariseia, phenindos: Sicaitorina, camas te dichas Tutar ăc nișan. 39 Hai Ou boldea hai phendea‐lenghe: Ăc neamo cior hai lagiavesco manghel ăc nișan, ta aver nișan ni dela‐pe lesche, numa o nișan le proorocosco o Iona. 40 Sar sas o Iona and‐o păr ăc macesco baro trin ghesa hai trin rachea, cadea avela i o Ciao le Manușăsco and‐o ilo le phuîaco trin ghesa hai trin rachea. 41 Ăl murș anda‐i Ninive uștena ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că on pocăisaile cana o Iona predichisardea lenghe; eta cathe si mai but dă sar o Iona. 42 E thagarni cathar perel o cham uștela ch‐e cris cadal neamosa hai osîndila‐les, că avili catar o șăro le phuîaco caște așunel so goghi sas le Solomonos, hai eta cathe si mai but dă sar o Solomon. 43 Hai cana o duho o nasul înclisto anda o manuș, phirel andă‐l thana bipaiesche, rodindos than te hodinil‐pe ta ni arachel‐les. 44 Atunci phenel: Si te bolda‐ma andă muro cher cathar înclistem; hai avindos, arachel‐les nangho, șîlado hai laciardo. 45 Atunci gial hai lel pesa aver efta duhuri mai nasul dă sar peste, hai citindos‐pe andră, beșăn and‐ăc than hai ăl buchea cai cheren‐le acana si cherde mai nasul dă sar anglal. Cadea si te avel i cadal neamosa cior. 46 Ta sar delas Ou duma le bute manușănghe, eta că Leschi dei hai Lesche phral beșănas avri, hai rodenas te den duma Lesa. 47 Coniva phendea‐Lesche: Eta Chi dei hai Che phral beșăn avri, hai roden te den duma Tusa. 48 Hai Ou phendea‐lesche: Con si Mîrî dei hai con si Mîră phral? 49 Hai, lungiondos o vast caring Pe ucenicea, phendea: Eta Mîrî dei hai Mîră phral. 50 Că orsao cherel so camel Muro Dad cai si and‐o cero, codoua si Manghe phral hai phei hai dei.