Pilda semănătorului
1 În aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare. 2 O mulțime de noroade s-au strâns la El, așa că a trebuit să Se suie să șadă într-o corabie, iar tot norodul stătea pe țărm. 3 El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde și le-a zis: „Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4 Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum și au venit păsările și au mâncat-o. 5 O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc. 6 Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut și au înecat-o. 8 O altă parte a căzut în pământ bun și a dat rod: un grăunte a dat o sută , altul, șaizeci și altul, treizeci. 9 Cine are urechi de auzit să audă.” 10 Ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „De ce le vorbești în pilde?” 11 Isus le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12 Căci celui ce are, i se va da și va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd și măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg. 14 Și cu privire la ei se împlinește prorocia lui Isaia, care zice: ‘Veți auzi cu urechile voastre și nu veți înțelege; veți privi cu ochii voștri și nu veți vedea. 15 Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.’ 16 Dar ferice de ochii voștri că văd și de urechile voastre că aud! 17 Adevărat vă spun că mulți proroci și oameni neprihăniți au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeți voi, și nu le-au văzut; și să audă lucrurile pe care le auziți voi, și nu le-au auzit. 18 Ascultați dar ce înseamnă pilda semănătorului. 19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăție și nu-l înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Aceasta este sămânța căzută lângă drum. 20 Sămânța căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul și-l primește îndată cu bucurie, 21 dar n-are rădăcină în el, ci ține până la o vreme; și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el. 22 Sămânța căzută între spini este cel ce aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvânt și ajunge neroditor. 23 Iar sămânța căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul, șaizeci, altul, treizeci.”
Pilda neghinei
24 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în țarina lui. 25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grâu și a plecat. 26 Când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina. 27 Robii stăpânului casei au venit și i-au zis: ‘Doamne, n-ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?’ 28 El le-a răspuns: ‘Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta.’ Și robii i-au zis: ‘Vrei dar să mergem s-o smulgem?’ 29 ‘Nu’, le-a zis el, ‘ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. 30 Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: «Smulgeți întâi neghina și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.»’”
Pilda grăuntelui de muștar și aluatului
31 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în țarina sa. 32 Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele, dar, după ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile și se face un copac, așa că păsările cerului vin și își fac cuiburi în ramurile lui.” 33 Le-a spus o altă pildă, și anume: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala.” 34 Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde și nu le vorbea deloc fără pildă, 35 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul, care zice: „Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii.”
Tâlcuirea pildei neghinei
36 Atunci, Isus a dat drumul noroadelor și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El și I-au zis: „Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină.” 37 El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului. 38 Țarina este lumea; sămânța bună sunt fiii Împărăției; neghina sunt fiii celui rău. 39 Vrăjmașul care a semănat-o este diavolul; secerișul este sfârșitul veacului; secerătorii sunt îngerii. 40 Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfârșitul veacului. 41 Fiul omului va trimite pe îngerii Săi și ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire și pe cei ce săvârșesc fărădelegea 42 și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. 43 Atunci , cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit să audă.
Pilda comorii ascunse și a mărgăritarului
44 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește o ascunde și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea. 45 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46 Și, când găsește un mărgăritar de mare preț, se duce de vinde tot ce are și-l cumpără.
Pilda năvodului
47 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. 48 După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun și aruncă afară ce este rău. 49 Tot așa va fi și la sfârșitul veacului. Îngerii vor ieși, vor despărți pe cei răi din mijlocul celor buni 50 și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.” 51 „Ați înțeles voi toate aceste lucruri?” , i-a întrebat Isus. „Da, Doamne”, I-au răspuns ei. 52 Și El le-a zis: „De aceea, orice cărturar, care a învățat ce trebuie despre Împărăția cerurilor, se aseamănă cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi.”
Isus la Nazaret. Necredința locuitorilor
53 După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54 A venit în patria Sa și a început să învețe pe oameni în sinagogă; așa că cei ce-L auzeau se mirau și ziceau: „De unde are El înțelepciunea și minunile acestea? 55 Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Și Iacov , Iosif, Simon și Iuda nu sunt ei frații Lui? 56 Și surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?” 57 Și găseau astfel în El o pricină de poticnire . Dar Isus le-a zis: „Nicăieri nu este prețuit un proroc mai puțin decât în patria și în casa Lui.” 58 Și n-a făcut multe minuni în locul acela din pricina necredinței lor.
Efta pildea and‐oa thagarimos le cerosco. O Iisus nai ciutino sama andă Po foro.
1 Andă codou ghes, o Iisus înclisto and‐o cher hai ghelo pașa‐c pai baro. 2 Hai chidinea‐pe Leste but manușa, cadichi că Ou beșălas and‐e corabia ha‐l manuș beșănas pe phuî. 3 Hai dinea lenghe duma but, and‐ăl pildea, hai phendea: Eta o semănători înclisto te semănil. 4 Hai pala sar semănilas, ăc partea and‐ăl cuchea peline pașa o drom hai avile ăl ciriclea hai hale‐le. 5 Aver peline pă thaneste baralo, cai nas‐le phuî but hai sigo încliste avri, că nas‐le phuî mai andră; 6 Hai cana înclisto o cham, pălisaile tatimastar, că nas‐len rădăcina, hai șuchile. 7 Aver peline mașcar ăl canre, ta ăl canre barile hai tasarde‐le. 8 Aver peline and‐ăl phuîate laci hai dine rodo: Ech ăc șăl, aver șouardeș, aver treanda. 9 Saves si can așunimasche, te așunel. 10 Hai ăl ucenicea avile pașa Leste, hai phende‐Lesche: Sostar des lenghe duma and‐ăl pildea? 11 Ta Ou, boldindos, phendea‐lenghe: Codolatar că tumenghe sas dino te pringianen ăl buchea ăl garade le thagarimasche and‐o cero, ta col‐avrenghe nas dino. 12 Coles cai si‐les mai del‐pe lesche, ta si te avel‐les opral, ta coles cai nai‐les, lela lesche vi so si les. 13 Codolatar dav‐lenghe duma and‐ăl pildea, că on, dichindos, ni dichen, hai, așunindos, ni așunen, nici ni hachiaren. 14 Hai lența maladiol so phendea o prooroco o Isaia, cai phenel: «Așunena tumare canența, ta nai te hachiaren, hai dichena tumare iachența, ta nai te dichen». 15 Că o ilo cadal manușăngo thulilo, hai le canența așunen phares hai lenghe iacha phandadile, te na aresel te dichen le iachența, te na așunen le canența, hai le ilesa te na hachiaren, hai te bolden‐pes, hai Me te sastearav‐len. 16 Ta mișto si tumare iachendar că dichen, hai tumare canendar că așunen. 17 Ceaces phenau‐tumenghe, că but proorocea hai manuș ceace camline te dichen ăl buche cai dichen‐le tume, ta ni dichle‐le, hai te așunen cai așunen‐le tume, ta ni așunde‐le. 18 Tume, acana, așunen e pilda le semănătoreschi: 19 Catar orsao cai așunel dimos duma le thagarimasche hai ni hachiardea‐les, avel o nasulimos hai lel so sas semănime andă lesco ilo; cadaia si e sămînța cai peli pașa o drom. 20 Codoia cai peli pașa‐c thana baralo si coua cai așunel o dimos duma, hai sigo lel‐les hai placiol‐les. 21 Ta nai‐les rădăcina andă leste, hai închiarel gi‐cana avel ăc nasulimos pă leste or ăc nașimos anda‐i duma, atunci ciudel‐pe. 22 Coia cai peli mașcar ăl canre si coua cai așunel e duma, ta că daral cadal lumea hai o tharimos le barvalimasco tasearel e duma hai ni aresel te avel rodo. 23 Ta e sămînța cai sas ciutini and‐e phuî laci si coua cai așunel e duma hai hachiarel‐la, hai anel rodo, ech cherel ăc șal, aver șouardeș, aver treanda. 24 Aver pilda ciutea‐la lenghe anglal, hai phendea: Cadea si o thagarimos and‐o cero sar echesa manuș cai semănisardea sămînța laci andă po bar. 25 Ta cana ăl manuș sovenas, avilo o dușmano lesco, hai ciutea e neghina mașcar o ghiu hai ghelo. 26 Hai cana cherdili e sulum hai dinea rodo, atunci sicadili e neghina. 27 Cana avile ăl slugi cai o rast le cheresco, phendea‐lenghe: Raia, ni semănisardean tu sămînța laci andă chi bar? Catar avile e neghina? 28 Ta ou boldea‐lenghe: Ăc dușmano manuș cherdea cadea. Ăl slugi phende‐lesche: Cames te gias hai te țîrdas‐la avri and‐o ghiu? 29 Ta ou phendea‐lenghe: Na, cana sar țîrdena e neghina, te na țîrdena‐la sa vi o ghiu. 30 Muchen te barion and‐ăc than vi o ghiu vi e neghina, gi c‐o chidimos le ghivesco, atunci phenaua le manușănghe cai chidena o ghiu: Încalaven mai anglal e neghina, phanden‐la dreza te thabaras‐la, hai o ghiu chiden‐les and‐ăl hambarea mîră. 31 Aver pilda ciutea angla lende: O thagarimos and‐o cero meal ăc cucheasa muștareschi, cai lea‐la o manuș hai semănisardea‐la and‐o bar, 32 Cadai si e mai țîcni anda sauără cuchea, ta cana barili si mai bari anda sauără hamata hai cherdol rucno, ta aven ăl ciriclea opral ta beșăn andă late. 33 Aver pilda phendea‐lenghe: Cadea meal o thagarimos and‐o cero le aluatosa, cai can lea‐les ăc guivli, garavel‐le andă trin phirea aro, gi cana dospisailo sea. 34 Sea cadla o Iisus phendeas le manușănghe and‐ăl pildea, hai bi‐pildengo ni delas‐langhe duma chanci, 35 Caște maladiol so sas phendo catar o prooroco cai phenel: «Deschearaua and‐ăl pilde Muro mui, phenaua so si garado dă‐cana si cherdi e lumea». 36 Pala codoia muchlea le bute manușăn, hai avilo and‐o cher, hai Lesche ucenicea pașîndos Lestar, phende: Cher‐ame te hachiaras e pilda le neghinasa anda‐i bar. 37 Ou boldea, hai phendea: Coua savo semănil e sămînța e laci si o Ciao le Manușăsco. 38 E bar si e lumea; e sămînța e laci si ăl ciave anda o thagarimos; e neghina si ăl ciave le nasulimasche. 39 O dușmano cai semănisardeas si o beng; o chidimos le ghiveșco si cana terminil‐pe le manușănța, hai cola cai chiden o ghiu si ăl îngerea. 40 Hai, pala so alol‐pe e neghina hai thabol and‐e iag, cadea si te avel i cana terminila‐pe le manușănța pala cadala ghesa. 41 Bicearela o Ciao le Manușăsco Pesche îngeren, chidena anda Lesco thagarimos sea le dilimata hai codolen so cheren o nasulimos, 42 Hai ciudena‐len and‐o cuptori le iagaco; othe avel roimos hai bare ducha. 43 Atunci cola ăl orta luminina sar o cham and‐o thagarimos tumare Dadesco. Saves si‐les can, te așunel. 44 Sa cadea meal o thagarimos and‐o cero ăc comoarasa garadi and‐ăl bar, cai cana arachlea‐la ăc manuș, garadea‐la, hai cadichi dă but placioiala latar, că ghelo ta bichindea dea co sas‐les hai chindea codoi bar. 45 Hai pale o thagarimos and‐o cero meal ăc manușăsa cai rodel mărgăritarea lace. 46 Hai cana arachlea ech cai si cuci, ghelo, ta bichindea sea so sas‐les hai chindea‐la. 47 Sa cadea meal o thagarimos and‐o cero ăc năvodosa cai si ciudino and‐o pai hai astearel sauără feluri macesche. 48 Hai cana pherdilo, țîrden‐les ăl macearia, hai beșîndos alon anda phirea ăl mace lace, hai save nai lace ciuden‐le avri. 49 Cadea si te avel cana terminila‐pe le manușănța: înclena ăl îngerea hai încalena le nasulen and‐o mașcar le manușăngo orta. 50 Hai ciudena‐le and‐o cuptori le iagaco; othe si te avel roimos hai bare ducha. 51 Hachiarden tume sea cadala? On phende‐Lesche: Va, Raia. 52 Hai Ou phendea‐lenghe: Codolasche, orsao sicado anda o thagarimos and‐o cero meal ăc gospodaresa, cai încalel anda pe barvalimos buchea neve hai phurane. 53 Hai pala so phendea o Iisus cadal pildea, telearda othar. 54 Hai avindos andă pio them, sicavelas‐len and‐e sinagogoa, cadea că acenas mirime hai phenenas: Cathar si‐Les cadichi goghi hai zuralimos? 55 Nai Cadaua o ciao colesco cai cherela udara? Leschi dei ni buciol‐pe Maria, hai Lesche phral: o Iacovo, o Iosifo o Simono hai o Iuda? 56 Hai Lesche pheia nai sea mașcar amende? Atunci, cathar si‐Les sea cadala? 57 Hai poticninas‐pe andă Leste. Ta o Iisus phendea‐lenghe: Nai prooroco biciuto sama numa andă pio them hai andă pio cher. 58 Hai ni cerdea othe but minuni, că codloa ni pachinanas.