Moartea lui Ioan Botezătorul
1 În vremea aceea, cârmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus 2 și a zis slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morți și de aceea se fac minuni prin el.” 3 Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase și-l pusese în temniță din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip; 4 pentru că Ioan îi zicea: „Nu-ți este îngăduit s-o ai de nevastă.” 5 Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de norod, pentru că norodul privea pe Ioan ca pe un proroc. 6 Dar, când se prăznuia ziua nașterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeților și a plăcut lui Irod. 7 De aceea i-a făgăduit cu jurământ că îi va da orice va cere. 8 Îndemnată de mama sa, ea a zis: „Dă-mi aici, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!” 9 Împăratul s-a întristat, dar, din pricina jurămintelor sale și de ochii celor ce ședeau la masă împreună cu el, a poruncit să i-l dea. 10 Și a trimis să taie capul lui Ioan în temniță. 11 Capul a fost adus într-o farfurie și dat fetei, care l-a dus la mama sa. 12 Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat și s-au dus de au dat de știre lui Isus.
Înmulțirea pâinilor
13 Isus, când a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într-o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într-un loc pustiu. Noroadele, când au auzit lucrul acesta, au ieșit din cetăți și s-au luat după El pe jos. 14 Când a ieșit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s-a făcut milă de ea și a vindecat pe cei bolnavi. 15 Când s-a înserat, ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „Locul acesta este pustiu, și vremea iată că a trecut. Dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-și cumpere de mâncare.” 16 „N-au nevoie să plece” , le-a răspuns Isus; „dați-le voi să mănânce.” 17 Dar ei I-au zis: „N-avem aici decât cinci pâini și doi pești.” 18 Și El le-a zis: „Aduceți-i aici la Mine!” 19 Apoi a poruncit noroadelor să șadă pe iarbă, a luat cele cinci pâini și cei doi pești, Și-a ridicat ochii spre cer, a binecuvântat , a frânt pâinile și le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărțit noroadelor. 20 Toți au mâncat și s-au săturat și s-au ridicat douăsprezece coșuri pline cu rămășițele de firimituri. 21 Cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbați, afară de femei și de copii.
Umblarea pe mare
22 Îndată după aceea, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie și să treacă înaintea Lui de partea cealaltă până va da drumul noroadelor. 23 După ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte să Se roage singur la o parte. Se înnoptase , și El era singur acolo. 24 În timpul acesta, corabia era învăluită de valuri în mijlocul mării; căci vântul era împotrivă. 25 Când se îngâna ziua cu noaptea , Isus a venit la ei, umblând pe mare. 26 Când L-au văzut ucenicii umblând pe mare, s-au înspăimântat și au zis: „Este o nălucă!” Și, de frică, au țipat. 27 Isus le-a zis îndată: „Îndrăzniți, Eu sunt, nu vă temeți!” 28 „Doamne”, I-a răspuns Petru, „dacă ești Tu, poruncește-mi să vin la Tine pe ape!” 29 „Vino!” , i-a zis Isus. Petru a coborât din corabie și a început să umble pe ape ca să meargă la Isus. 30 Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut și, fiindcă începea să se afunde, a strigat: „Doamne, scapă-mă!” 31 Îndată, Isus a întins mâna, l-a apucat și i-a zis: „Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?” 32 Și, după ce au intrat în corabie, a stat vântul. 33 Cei ce erau în corabie au venit de s-au închinat înaintea lui Isus și I-au zis: „Cu adevărat, Tu ești Fiul lui Dumnezeu!” 34 După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului. 35 Oamenii din locul acela, care cunoșteau pe Isus, au trimis să dea de știre în toate împrejurimile și au adus la El pe toți bolnavii. 36 Bolnavii Îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Și toți câți s-au atins s-au vindecat.
O șăro le Ioanosco o Bolitori si cindo. O Iisus ceailiarel pangi mii manuș, phirel p‐o plai, sastearel le nasvalen cai machen‐pe Lestar.
1 Andă codol ghesa, așundea o cîrmuitoro o Irod anda o anau le Iisusosco cai phendilo anda Leste. 2 Hai phendea pe slujenghe: Cadaua si o Ioano o Bolitori; ou uștilo anda‐l mule, hai codolasche cherdon minuni lesa. 3 O Irodo, cana astardea le Ioanos, phanglea‐les hai ciutea‐les and‐o phandaimos, anda‐i Irodiada, e giuvli le Filiposchi, lesco phral. 4 O Ioano phendeas‐lesche: Nai mișto te avel tuche dă romni. 5 Hai ou camindos te mundarel‐les, ta daralas catar ăl but manușa, că on phenenas că si prooroco. 6 Ta sar înghiarelas pio ghes cana cherdilo, e cei le Irodiachi cheldeas andă lengo mașcar hai le Irodos placioial‐les. 7 Hai phanglilo sovleasa că dela la so oi camela. 8 Ta oi, ciutini catar pi dei, phendea: De‐man, cathe and‐ăc ciaro, o șăro le Ioanosco o Bolitori. 9 O thagar mîhnosailo, ta, că phanglilo sovleasa and‐ăl manuș cai as othe che sinia, poruncisardea te anelles. 10 Hai dinea drom hai cindea o șăro le Ioanosco, and‐o phandaimos. 11 Lesco șăro sas andino and‐ăc ciaro hai dino che cei, hai oi înghiardea‐les că pi dei. 12 Hai, avindos lesche ucenice, lile lesco corpo hai prahosarde‐les hai ghele ta phende le Iisusosche. 13 Cana așundea o Iisus, teleardea othar corcoro, le corabiasa, and‐ăc than mulano, ta, cana așunde, but manușa avile pala Leste, telal, and‐ăl foruri. 14 Cana înclisto, dichlea manuș but, hai cherdea‐Pesche mila lendar hai sasteardea lenghe nasvalen. 15 Ta cana cherdili e reat, ăl ucenice avile pala Leste hai phende‐Lesche: O than si mulano, o ghes nachlo; much hai de drom le manușănghe te gian and‐ăl gaua, te chinen hamos. 16 O Iisus boldea‐lenghe: Ni trăbul te gian; den‐le tume te han. 17 Ta on phende‐Lesche: Nai amen cathe numa pangi marne hai dui mace. 18 Hai Ou phendea: Anen‐le Mande cathe. 19 Hai poruncindos te cion‐pe ăl manuș tele p‐e ciar, lilea ăl pangi marne hai ăl dui mace, ciutea‐Pe iacha opre, dinea duma mișto, phaglea ăl marne hai dinea că Pe ucenicenghe, hai ăl ucenice că codol but manușa. 20 Hai hale sea hai ceailile ta mai lile pala lende prușuca, deșudui tîrne pherde. 21 Codola cai hale sas sar c‐ăl pangi mii murș, afer anda‐l giuvlea hai ăl ciauăra. 22 Pala codoia, o Iisus ciutea Pe ucenicen te ușten and‐e corabia hai te nachen angla Leste, părdal o pai, gi cana Ou dela o drom codol bute manușănghe. 23 Pala so dinea o drom le manușănghe, uștilo opre p‐o plai, te rughil‐Pe corcoro. Peli e reat hai Ou sas corcoro othe. 24 E corabia sas acana cam dur catar e phuî, sas bare valurea, hai barval marelas angla lende. 25 Hai che straja le ștarenghi anda‐i reat avilo lende o Iisus, phirindos p‐o pai. 26 Dichindos‐Les phirindos p‐o pai, Lesche ucenicea daraile, hai phende că si năluca, hai daratar astarde te den mui. 27 Ta Ou sigo dea duma lența, phenindos: Îndrăznin, Me sem; na daran! 28 Ta o Petro, boldindos‐Lesche, phendea: Devla, cana Tu san, poruncisar‐manghe te avau Tute p‐o pai. 29 Ou phendea‐lesche: Au. Hai o Petro dinea‐pe tele anda‐i corabia, hai phirdea p‐o pai hai ghelo c‐o Iisus. 30 Ta dichindos e barval, darailo, hai astardea te tasiol and‐o pai, ta dinea mui, hai phendea: Raia, hastrama! 31 O Iisus dinea‐les vast, astardea‐les hai phendea: Ţîra tu cai pachias, anda soste îndoisailean? 32 Uștindos and‐e corabia, acili e barval. 33 Hai cola anda‐i corabia dine‐Lesche cocea, hai phende: Ceacimasa Tu san o Ciao le Devlesco. 34 Hai nachindos închealtar, avile p‐o than le Ghenezaretosco. 35 Hai pringiande‐Les ăl manuș othar dine drom andă sauără them ta ande sauără nasvalen. 36 Hai rughinas‐Les numa te machen‐pe catar Lesche poghea; hai sea cai machenas‐pe Lestar sastionas.