Despărțirea bărbatului de nevastă
1 După ce a sfârșit Isus cuvântările acestea, a plecat din Galileea și a venit în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan. 2 După El au mers multe gloate; și acolo a vindecat pe cei bolnavi. 3 Fariseii au venit la El și, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta pentru orice pricină?” 4 Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-ați citit că Ziditorul de la început i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască 5 și a zis: ‘De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup’? 6 Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” 7 „Pentru ce dar”, I-au zis ei, „a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărțire și s-o lase?” 8 Isus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsați nevestele, dar de la început n-a fost așa. 9 Eu însă vă spun că oricine își lasă nevasta, afară de pricină de curvie, și ia pe alta de nevastă preacurvește și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește.” 10 Ucenicii Lui I-au zis: „Dacă astfel stă lucrul cu bărbatul și nevasta lui, nu este de folos să se însoare.” 11 El le-a răspuns: „Nu toți pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12 Fiindcă sunt fameni care s-au născut așa din pântecele maicii lor, sunt fameni care au fost făcuți fameni de oameni și sunt fameni care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăția cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta să-l primească.”
Isus și copilașii
13 Atunci I-au adus niște copilași, ca să-Și pună mâinile peste ei și să Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. 14 Și Isus le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția cerurilor este a celor ca ei.” 15 După ce Și-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
16 Atunci s-a apropiat de Isus un om și I-a zis: „Învățătorule , ce bine să fac, ca să am viața veșnică?” 17 El i-a răspuns: „De ce mă întrebi: ‘Ce bine?’ Binele este Unul singur. Dar, dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile.” 18 „Care?” I-a zis el. Și Isus i-a răspuns: „Să nu ucizi; să nu preacurvești; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; 19 să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” 20 Tânărul I-a zis: „Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinerețea mea. Ce-mi mai lipsește?” 21 „Dacă vrei să fii desăvârșit” , i-a zis Isus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci și vei avea o comoară în cer! Apoi vino și urmează-Mă.” 22 Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat, pentru că avea multe avuții. 23 Isus a zis ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăția cerurilor. 24 Vă mai spun iarăși că este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu.” 25 Ucenicii, când au auzit lucrul acesta, au rămas uimiți de tot și au zis: „Cine poate atunci să fie mântuit?” 26 Isus S-a uitat țintă la ei și le-a zis: „La oameni lucrul acesta este cu neputință, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință.”
Moștenirea vieții veșnice
27 Atunci , Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Iată că noi am lăsat tot și Te-am urmat. Ce răsplată vom avea?” 28 Isus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-ați urmat, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie și veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29 Și oricine a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30 Dar mulți din cei dintâi vor fi cei din urmă și mulți din cei din urmă vor fi cei dintâi.
Anda o pivlimos le manușăngo. O Iisus del duma miștimasa le ciauărăn. Ăc tîrno barvalo.
1 Ta pala so phendea o Iisus cadala, telearde anda‐i Galilea hai avilo c‐ăl thana le Iudeache, părdal o Iordano. 2 Hai ghele pala Leste but manuș hai othe sasteardea‐le. 3 Hai pașîle Lestar ăl fariseia te ispitin‐Les hai phende: Si mișto te muchel o manuș pe giuvlea anda or soste? 4 Ou boldea hai phendea: Ni citisarden că Coua cai cherdea‐le anglal cherdea‐le murș hai giuvli? 5 Hai phendea: Codolasche muchela o manuș pe dades or pe da hai machel‐pe că pi giuvli hai on ăl dui avena ech. 6 Cadea că on manai dui, hai si ech. Cadea că sa o Del chidea and‐ăc than, o manuș te na deschearel. 7 On phende‐Lesche: Anda soste o Moisea poruncisardea te dela ăc lil deschearimasa, hai te muchel‐lan? 8 Ou phendea‐lenghe: Că tumaro ilo areslo barăsco, codolasche o Moisea muchlea‐tumen te muchen tumare giuvlean, ta anglal nas cadea. 9 Ta me phenau‐tumenghe că or sao muchlea pe giuvlea avri anda‐i buchi că giala avre murșăsa, hai ou lela pesche aver giuvlea cherel bezeh curviaco; hai sao cola muchli catar pio murș cherel bezeh curviaco. 10 Ăl ucenice phende‐Lesche: Cana cadea si ăl buchea le murșăsa hai le giuvleasa, te na mai len‐pe. 11 Ta Ou phendea‐lenghe: Na sea hachearen cadau dimos duma, hai numa colen cai si‐le dino. 12 Că si famenea cai cherdile cadea anda pi dei; si famenea cai si cherde manușăndar famenea, hai si famenea cai cherdile on corcoro famenea anda o thagarimos ceresco. Con daștil te hachiarel, te hachiarel. 13 Atunci ande Lesche ciauărăn te ciol‐Pe vast pă lende hai te rughil‐Pe; ta ăl ucenicea Lesche rodenas te durearen‐le. 14 Ta o Iisus phendea: Muchen te aven Mande ăl ciaoră hai na țîrden-le, că sar lenghe si o thagarimos anda o cero. 15 Hai pala so ciutea Pe vast pă lende telearde othar. 16 Hai eta că avilo ăc tîrno Leste, hai phendea: Sicaitorina lacio, so mișto te cherau, te traiu veșnico? 17 Ta Ou phendea: Sostar phenes‐Manghe lacio? Coniva nai lacio numa o Del. Ta te chames te avel tu o traio, păzisar ăl porunci. 18 Ou phendea‐Lesche: Save? Ta o Iisus phendea: Te na mundares, te na trais avre giuvleasa, te na ciores, te na phenes daici bango; 19 Cinstisar che dades hai che da, hai iubisar che manușăs pașa‐l sar tut. 20 Ta o tîrno phenea: Sea cadala păzisarden‐le dă cana semas ciaoro. So mai lipsol manghe? 21 O Iisus phendea‐lesche: Cana chames te aves ceacio, gia hai bichin chio barvalimos, de‐les c‐ăl cioră hai avela‐tut ăc comoara opre and‐o cero; pala codoia aves pala Mande. 22 Cana așundea so phendea lesche, teleardea mîhnome, că sas but barvalo. 23 Ta o Iisus phendea Pe ucenicenghe: Ceaces phenau‐tumenghe căc barvalo phares întrila and‐o thagarimos ceresco. 24 Hai pale phenau‐tumenghe că mai sigo si te nachel ăc cămila anda‐l can ăc suiache, dă sar ăc barvalo and‐o thagarimos le Devlesco. 25 Așunindos, Lesche ucenicea mirisaile zurales hai phende: Ta con daștil te hastral‐pe? 26 Ta o Iisus, dichindos lende, phendea‐lenghe: C‐ăl manușa cadaia ni daștil‐pe, ta c‐o Del daștil‐pe. 27 Atunci o Petro boldea hai phendea‐Lesche: Eta ame muchleam sea hai avileam pala Tute. Amența so avela? 28 Hai o Iisus phendea‐lenghe: Ceaces phenau‐tumenghe că tume cai avilen pala Mande, cana neiola cadai phuî, cana o Ciao le Manușăsco beșăla p‐o trono Pe slavaco, beșăna i tume pă deșudui tronurea, te judechin ăl deșudui neamurea le Israelosche. 29 Hai orsc muchlea cher, or phral, or pheia, or dad, or dei, or giuvli, or ciave, or barea, anda Muro anau, buteome lel parpale hai moștenila o traio veșnico. 30 Hai but anda cola anglal avena palune, hai cola palal aven anglune.