Propovăduirea lui Ioan Botezătorul
1 În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul și propovăduia în pustia Iudeii. 2 El zicea: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape.”
3 Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice:
„Iată glasul celui ce strigă în pustie:
‘Pregătiți calea Domnului,
neteziți-I cărările.’”
4 Ioan purta o haină de păr de cămilă și la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică . 5 Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudeea și din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el; 6 și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. 7 Dar când a văzut pe mulți din farisei și din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci , cine v-a învățat să fugiți de mânia viitoare? 8 Faceți dar roade vrednice de pocăința voastră. 9 Și să nu credeți că puteți zice în voi înșivă: ‘Avem ca tată pe Avraam!’ Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. 10 Iată că securea a și fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc. 11 Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăință; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să-I duc încălțămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc. 12 Acela Își are lopata în mână, Își va curăți cu desăvârșire aria și Își va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”
Botezul lui Isus Hristos
13 Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. 14 Dar Ioan căuta să-l oprească. „Eu”, zicea el, „am trebuință să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?” 15 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.” Atunci, Ioan L-a lăsat. 16 De îndată ce a fost botezat , Isus a ieșit din apă. Și, în clipa aceea, cerurile s-au deschis și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel și venind peste El. 17 Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”
O Ioano cai bolelas. O bolimos le Iisusosco.
1 And‐ăl ghesa codola, avilo o Ioano cai bolelas hai vestilas and‐ăc than mulano le Iudeiaco, 2 Phenindos: Pocăin‐tumen că pașilo o thagarimos anda o cero. 3 Ou si cadaua anda caste o prooroco Isaia phendea: «O dimos mui colesco and‐ăc than mulano: Laciaren o drom le Devlesco, orton sea Lesche dromora.» 4 O Ioano phiravelas ăc cavaghi cherdi anda o bal le cămilaco, hai pio mașcar sas phanglo ăc haravleasa. Ou halas lacusta hai avghin cai cherenas ăl biromdea and‐ăl vășa. 5 Atuncea avile leste manuș cai beșănas and‐o Ierusalimo andă sauără Iudeia hai sea ăl pașarimata le Iordanosche c‐o pai. 6 Hai sas bolde lestar and‐o pai le Iordanosco, phenindos pe bezeha. 7 O Ioano dichleas că but anda‐l fariseia ha‐l saducheia aven te len lesco bolimos, phendea‐lenghe: Sapora samneache, con sicadea‐tumen te nașăn catar e holi cai si te avel? 8 Cheren buchea cai te dichiol că fal tume nasul că cheren bezeha, hai sen bezehale, 9 Hai te na pachian că daștin te phenen andă tumende: Amaro Dad si o Avraamo, phenau tumenghe o Del anda cal bar daștil te cherel ciave le Avraamosche. 10 Eta o tover sas pusado tele cathar inclel o pomo hai orsavo pomo cai ni cherel rodo, avela cindo hai șiudino and‐e iag. 11 Cabor anda mande me bolau tume paiesa caring e pocăința; ta Con cai avela pala mande si mai zuralo sar mande; Lesche ni aresau te înghiarau Lesco poghimos; Codoua bolela tumen Duhosa Ujo hai iagasa. 12 Codoles si‐Les Leschi lopata and‐o vast si te șîlavel mișto sauără thana hai chidela p‐o ghiu and‐ăc hambaro, ta ăl bur and‐o ghiu phabarela‐le and‐ăc iag, cai ni merel. 13 Andă codol ghesa avilo vi o Iisus anda‐i Galilea c‐o Iordano, te avel boldino catar o Ioano. 14 O Ioano rodelas te na muchel‐Les hai phenelas: Me trăbul te avau boldo Tutar, hai Tu aves‐mande? 15 Ta o Iisus phendea‐lesche: Much te cheras acana sea so si te avel. Atuncea muchleas‐Les. 16 Hai sar sas boldino o Iisus cana inclisto avri anda o pai, o cero deschiailo hai o Duho le Devlesco dichilo sar muchlea‐pe tele and‐ăc porumbelo, avindos opral po Leste. 17 Hai and‐o cero așundilo ăc mui cai phenelas: «Cadaua si Muro Ciao cai închearau prea but Leste, hai arachau sauără lacimos.»