Cuvântarea de pe munte. Fericirile
1 Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte și, după ce a șezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2 Apoi a început să vorbească și să-i învețe astfel: 3 „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor! 4 Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați! 5 Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul! 6 Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați! 7 Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! 8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! 9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu! 10 Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! 11 Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! 12 Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
Ucenicii sunt sarea pământului și lumina lumii
13 Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni. 14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Și oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.
Împlinirea Legii și Prorocilor
17 nu credeți că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu vor trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. 19 Așa că oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci și va învăța pe oameni așa va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va păzi și va învăța pe alții să le păzească va fi chemat mare în Împărăția cerurilor. 20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.
Despre ucidere
21 Ați auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu ucizi ; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecății.’ 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecății; și oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule!’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei. 23 Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ți darul acolo, înaintea altarului, și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ți darul. 25 Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniță. 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuț.
Despre preacurvie și despărțire
27 Ați auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu preacurvești.’ 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui. 29 Dacă , deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o și leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 31 S-a zis iarăși: ‘Oricine își va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărțire.’ 32 Dar Eu vă spun că oricine își va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; și cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește.
Despre jurământ
33 Ați mai auzit iarăși că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu juri strâmb; ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale.’ 34 Dar Eu vă spun: Să nu jurați nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu; 35 nici pe pământ, pentru că este așternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face un singur păr alb sau negru. 37 Felul vostru de vorbire să fie: ‘Da, da; nu, nu’; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.
Suferirea răului și iubirea vrăjmașilor
38 Ați auzit că s-a zis: ‘Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.’ 39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci, oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt. 40 Oricui vrea să se judece cu tine și să-ți ia haina, lasă-i și cămașa. 41 Dacă te silește cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. 42 Celui ce-ți cere, dă-i; și nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine. 43 Ați auzit că s-a zis: ‘Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău.’ 44 Dar Eu vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc, 45 ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Dacă iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptați? Nu fac așa și vameșii? 47 Și dacă îmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.
O Iisus predichil p‐ăc plai ucio. Ăl fericiri. O ceacio împlinimos le Crisaco.
1 Cana dichlea o Iisus cadichi manușen, uștilo p‐ăc plai ucio; pala so beșlo tele, Lesche ucenice pașile caring Leste. 2 Hai lilea te del duma hai te sicavel‐le cadea: 3 Fericime si cola cai si cioră and‐o duho, că lenghe si o thagarimos anda o cero. 4 Fericime si cola cai roven, că on si te aven zurearde! 5 Fericime si cola cai si covloră, că on si te len e phuî! 6 Fericime si cola cai si bochale hai trușale pala o ceacimos, că on si te aven ceaile! 7 Fericime si cola cai dichen avrendar, că on si te aven dichle catar o Del! 8 Fericime si cola cai si lengo ilo ujo, că on dichena le Devles! 9 Fericime si cola cai așipen avren, că on buciona ciave le Devlesche! 10 Fericime si cola cai si prasame că si ujă, că lenghe si o thagarimos anda o cero! 11 Fericime si te avel tumendar cana avena prasame, hai nașavena-tumen hai phenen numa nasul pe tumende, hohavindos anda muro anav! 12 Bucurin‐tume, aven le ghesa lace, c‐o Del ni bistrel‐tumen, că sa cadea marde hai nașade i le proorocen cai sas angla tumende. 13 Tume sen o lon le phuîaco; ta cana o lon hasarel pio lacimos, sosa aresela pale te avel lacio te longhiarel? Cadea că manai lacio cancesco numa te avel ciudino avri hai ușteado le manușăndar and‐ăl pîrne. 14 Tume sen e momeli le manușănghi; ăc foro ciutino p‐o plai, naștil te aciol garado. 15 Ăl manuș ni astaren e momeli te cion‐la tela‐i braghi, hai cion‐la te dichol‐pe sea and‐o cher. 16 Sa cadea te dichol e momeli anda tumende angla‐I manuș, on te dichen tumare buchea ăl lace, hai te lăudin tumare Dades cai si opre and‐o cero. 17 Te na pachian c‐avilem te rimou e Cris or ăl proorocen; avilem na te rimou, hai te împlinou. 18 Ceaces phenau‐tumenghe: Angla te nachen o cero haie phuî, anda‐i Cris na te nachel ăc iota or ăc țîcni literachi gi cana împlinola‐pe sea. 19 Cadea că orcon rimola ech anda e mai țîcne porunci, hai sicavela le manușăn cadea, buciola o mai țîcno othe and‐o thagarimos le ceresco; ta orcon închearela hai sicavela avren te închearen‐la, aven dine bare opre and‐o thagarimos le cerosco. 20 Phenau‐tumenghe: Cana tumaro ujîmos ni nachavela o ujîmos le sicadinengo hai le fariseiengo, nai te intrin and‐o thagarimos le cerosco. 21 Așunden că phendilo ande colenghe and‐ăl phurimata: «Te na mundaren»; orcon mundarela perela te avel phandado. 22 Ta Me phenau‐tumenghe: Că orcon holeaol pă pesco phral perela tela‐i cris te avel phandado; hai orcon phenela pe phralesche dileia, perela tela‐i cris le sinedrioschi; hai orcon phenela san dilo, perela tela‐i cris le iagachi anda‐i gheena. 23 Cadea că te cames te aves darasa angla o altaro, hai te gîndis tu că che phrales si‐les daici tusa, 24 Much so andean othe, angl‐o altaro, hai gia anglal ta laciardo che phralesa, au pala codoia hai de chio daro c‐o altaro. 25 Rode ta laciar sigo che buchea colesa cai ni san mișto so san lesa p‐o drom; te na lel tut te înghiarel tut ch‐e cris, e cris hai lenghe manuș te len‐tut hai te ciuden‐tut and‐o phandaimos. 26 Ceaces phenau‐tuche: Nai te incles othar, gi cana pochinesa sea so san ugile. 27 Așunden că phendilo and‐ăl phurimata: «Te na train and‐o lagiao, te maren tumaro șăro avrența.» 28 Me phenau‐tumenghe: Orcon dichlea p‐ăc giuvli, te camel‐lan, cherdea bezeh andă pesco ilo. 29 Cana e iach chiri e ceaci cherel‐tu te peres and‐o bezeh, incal‐la hai ciude‐la tutar, mai but si anda tute te hasares ăc iach, dă sar te hasares sea chio trupo hai te avel ciudino and‐e gheena. 30 Ta cana o vast chiro cherel tu te peres and‐o bezeh, cini les hai ciude‐les tutar, că mai but si anda tute te hasares ăc vast, dă sar te avel sauără trupo chiro ciudino and‐e gheena. 31 Phendilo pale: «Orcon muchela pe giuvlea, cana muchela te del‐lan ăc lil muchlimasco.» 32 Ta me phenau‐tumenghe: Că orcon muchela pe giuvlea, after and‐oa cazo că gheli avre murșăsa, cherel‐lan sa oi te gial mai angle te marel pio șăro avrența, hai con lel codol giuvlea muchli cherel bezeh. 33 Mai așunden pale că phendilo colenghe and‐ăl phurimata: «Te na des tu armaia hohamnes, hai te cheres sea so dean tu armaia te cheres angla o Del.» 34 Ta me phenau‐tumenghe: Te na den tume armaia, nici p‐o cero, că pă leste si o Raimos le Devlesco; 35 Nici pe phuî, că oi si cai ciol o Del Pe pîrne, nici p‐o Ierusalimo, că ou si o foro o baro le Thagaresco. 36 Nici pă chio șăro te na des tu armaia, că tu naștis te cheres ăc bal calo or parno. 37 Tumaro dimos duma te avel: So si, si; hai so nai, nai; hai so nachel pa cadala, avel catar o nasulimos. 38 Așunden că phendilo: «Iach anda iachate, hai dand anda dandeste.» 39 Ta me phenau‐tumenghe: Na contrin tume colesa cai camel te cherel‐tumenghe nasul; hai orsao del‐tut dab p‐oa mui and‐ăc rig, bolde‐lesche i col‐aver. 40 Orsao camel te înghiarel tut ch‐e cris, hai te lel chi cavaghi, much‐les he vi chio gad. 41 Hai te ciola‐tu te gias lesa ăc partea dromeschi, gia lesa dui parți. 42 Colesche cai manghel, de‐les; hai colesche cai camel te des‐les ugilimasa daici, na bolde‐lesche ăl zeia. 43 Așunden că phendi: «Te încheares ca sao si tuche pașă, hai te uris coles cai cherel tuche nasul.» 44 Hai Me phenau‐tumenghe: Închearen ca cola save urin‐tume, den‐le duma dă mișto colen cai den‐tumen armaia, cheren mișto colenghe cai urin‐tume, hai rughin tume anda cola cai prasan‐tume hai nașaven‐tume, 45 Caște aven ciave le Devlesche anda‐o cero, că Ou cherel te inclel o cham Lesco, i p‐ăl nasul i p‐ăl lace, hai del o brîșînd i p‐ăl ceace i p‐ăl benghe. 46 Cana închearen numa ca cola cai închearen tumende, so pochin mai ajuchearen? Ni sa cadea cheren i ăl vameșa ăl bezehale? 47 Hai cana len ande angali numa tumare phralen, so buchi laci cheren? Ni sa cadea cheren i col‐aver ăl neamurea? 48 Tume aven devlicane, pala sar si tumaro Dad and‐o cero cadea aven i tume.