DOMNIA LUI SOLOMON
CAPITOLELE 1—11
(2 Cronici 1—9. 2 Samuel 7:12-15. Psalmul 89.)Bătrânețea lui David
1 Împăratul David era bătrân, înaintat în vârstă; îl acopereau cu haine și nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: „Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să-l îngrijească și să se culce la sânul tău, și domnul meu împăratul se va încălzi.” 3 Au căutat în tot ținutul lui Israel o fată tânără și frumoasă și au găsit pe Abișag, Sunamita , pe care au adus-o la împărat. 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat și i-a slujit, dar împăratul nu s-a împreunat cu ea.
Adonia vrea să ia scaunul de domnie
5 Adonia , fiul Haghitei, s-a sumețit până acolo încât a zis: „Eu voi fi împărat!” Și și-a pregătit care și călăreți și cincizeci de oameni care alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu-l mustrase niciodată în viața lui zicând: „Pentru ce faci așa?” Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip și se născuse după Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar, și aceștia au trecut de partea lui. 8 Dar preotul Țadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, prorocul Natan, Șimei , Rei și vitejii lui David n-au fost cu Adonia. 9 Adonia a tăiat oi, boi și viței grași lângă piatra lui Zohelet, care este lângă En-Roguel, și a poftit pe toți frații lui, fiii împăratului, și pe toți bărbații lui Iuda din slujba împăratului. 10 Dar n-a poftit pe prorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.
Bat-Șeba, la David
11 Atunci, Natan a zis Bat-Șebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei , s-a făcut împărat fără să știe domnul nostru David? 12 Vino dar acum și-ți voi da un sfat, ca să-ți scapi viața ta și viața fiului tău Solomon. 13 Du-te, intră la împăratul David și spune-i: ‘Împărate, domnul meu, n-ai jurat tu roabei tale zicând: «Fiul tău Solomon va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie»? Pentru ce dar împărățește Adonia?’ 14 Și, în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine și-ți voi întări cuvintele.” 15 Bat-Șeba s-a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrân; și Abișag, Sunamita, îi slujea. 16 Bat-Șeba s-a plecat și s-a închinat înaintea împăratului. Și împăratul a zis: „Ce vrei?” 17 Ea i-a răspuns: „Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău, zicând: ‘Solomon, fiul tău, va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie.’ 18 Și acum, iată că Adonia împărățește! Și tu nu știi, împărate, domnul meu! 19 El a înjunghiat boi, viței grași și oi în mare număr și a poftit pe toți fiii împăratului, pe preotul Abiatar și pe Ioab, căpetenia oștirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit. 20 Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptați spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va ședea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el. 21 Și, când împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinții săi, se va întâmpla că eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.” 22 Pe când încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit prorocul Natan. 23 Au dat de știre împăratului și au zis: „Iată că a venit prorocul Natan!” El a intrat înaintea împăratului și s-a închinat înaintea împăratului cu fața până la pământ. 24 Și Natan a zis: „Împărate, domnul meu, oare tu ai zis: ‘Adonia va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie’? 25 Căci el s-a coborât astăzi, a tăiat boi, viței grași și oi în mare număr și a poftit pe toți fiii împăratului, pe căpeteniile oștirii și pe preotul Abiatar. Și ei mănâncă și beau înaintea lui și zic: ‘Trăiască împăratul Adonia!’ 26 Dar nu m-a poftit nici pe mine, care sunt robul tău, nici pe preotul Țadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon. 27 Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta și fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?” 28 Împăratul David a răspuns: „Chemați-mi pe Bat-Șeba.” Ea a intrat și s-a înfățișat înaintea împăratului. 29 Și împăratul a jurat și a zis: „Viu este Domnul, care m-a izbăvit din toate necazurile, 30 că, așa cum am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: ‘Fiul tău Solomon va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie în locul meu’, așa voi face azi.” 31 Bat-Șeba s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat înaintea împăratului. Și a zis: „Trăiască pe vecie domnul meu, împăratul David!”
Solomon, împărat
32 Împăratul David a zis: „Chemați-mi pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada.” Ei au intrat și s-au înfățișat înaintea împăratului. 33 Și împăratul le-a zis: „Luați cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu și coborâți-l la Ghihon. 34 Acolo, preotul Țadoc și prorocul Natan să-l ungă împărat peste Israel. Să sunați din trâmbiță și să ziceți: ‘Trăiască împăratul Solomon!’ 35 Să vă suiți apoi după el, ca să vină să se așeze pe scaunul meu de domnie și să împărățească în locul meu. Căci porunca mea este ca el să fie căpetenia lui Israel și Iuda.” 36 Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului: „Amin! Așa să vrea Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul. 37 Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!” 38 Atunci, preotul Țadoc s-a coborât împreună cu prorocul Natan, cu Benaia , fiul lui Iehoiada, cu cheretiții și peletiții; au pus pe Solomon călare pe catârul împăratului David și l-au dus la Ghihon. 39 Preotul Țadoc a luat cornul cu untdelemn din cort și a uns pe Solomon. Au sunat din trâmbiță, și tot poporul a zis: „Trăiască împăratul Solomon!” 40 Tot poporul s-a suit după el și poporul cânta din fluier și se desfăta cu mare bucurie; se clătina pământul de strigătele lor.
Adonia aude
41 Zvonul acesta a ajuns până la Adonia și la toți cei poftiți care erau cu el tocmai în clipa când sfârșeau de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a zis: „Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?” 42 Pe când vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Și Adonia a zis: „Apropie-te, că ești un om viteaz și aduci vești bune.” 43 „Da”, a răspuns Ionatan lui Adonia, „domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon. 44 A trimis cu el pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și peletiți și l-au pus călare pe catârul împăratului. 45 Preotul Țadoc și prorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s-au suit veselindu-se și cetatea a fost pusă în mișcare: acesta este vuietul pe care l-ați auzit. 46 Solomon s-a și așezat pe scaunul de domnie al împăratului. 47 Și slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru împăratul David, zicând: ‘Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și el să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul tău de domnie!’ Și împăratul s-a închinat pe patul său. 48 Iată ce a zis și împăratul: ‘Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaș pe scaunul meu de domnie și mi-a îngăduit să-l văd!’” 49 Toți cei poftiți de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat și au plecat care încotro. 50 Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat și el, a plecat și s-a apucat de coarnele altarului. 51 Au venit și au spus lui Solomon: „Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon și s-a apucat de coarnele altarului zicând: ‘Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!’” 52 Solomon a zis: „Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri.” 53 Și împăratul Solomon a trimis niște oameni care l-au coborât de pe altar. El a venit și s-a închinat înaintea împăratului Solomon, și Solomon i-a zis: „Du-te acasă!”
Bătrânețea lui David
1 Și împăratul David era bătrân, înaintat în zile. Și l‐au acoperit cu haine, dar nu s‐a încălzit. 2 Și slujitorii săi i‐au zis: Să se caute pentru domnul nostru, împăratul, o fecioară tânără și ea să stea înaintea împăratului și să‐l dezmierde și să se culce la sânul tău ca să se încălzească domnul meu, împăratul. 3 Și au căutat o tânără frumoasă în toate hotarele lui Israel și au găsit pe Abișag, Sunamita , și au adus‐o la împărat. 4 Și tânăra era foarte frumoasă și dezmierda pe împărat și‐i slujea, dar împăratul n‐a cunoscut‐o.
Răscoala lui Adonia
5 Și Adonia , fiul Haghitei, s‐a semețit zicând: Eu voi fi împărat. Și și‐a gătit care și călăreți și cincizeci de bărbați care să alerge înaintea lui. 6 Și tatăl său nu‐l supărase niciodată zicând: Pentru ce ai făcut așa? Și el era și foarte frumos la chip: și se născuse după Absalom. 7 Și el a vorbit lui Ioab, fiul Țeruiei, și cu Abiatar , preotul, și ei au ajutat pe Adonia urmându‐l. 8 Dar Țadoc preotul, și Benaia, fiul lui lehoiada, și Natan, prorocul, și Șimei și Rei și vitejii lui David n‐au fost cu Adonia. 9 Și Adonia a junghiat oi și boi și viței grași lângă piatra Zohelet, care este lângă En‐Roguel, și a chemat pe toți frații săi, fiii împăratului, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii împăratului. 10 Iar pe Natan prorocul și pe Benaia și pe viteji și pe fratele său Solomon nu i‐a chemat.
Bat‐Șeba la David
11 Și Natan a vorbit către Bat‐Șeba, mama lui Solomon, zicând: Oare n‐ai auzit că Adonia, fiul Haghitei , s‐a făcut împărat și domnul nostru David nu știe? 12 Și acum vino, rogu‐te, și să‐ți dau un sfat și scapă viața ta și viața fiului tău Solomon. 13 Du‐te și intră la împăratul David și zi‐i: Domnul meu împărate, oare n‐ai jurat tu roabei tale, zicând: Negreșit Solomon , fiul tău, va domni după mine și el va ședea pe scaunul meu de domnie? De ce dar domnește Adonia? 14 Iată, pe când vei vorbi tu încă acolo cu împăratul, voi intra și eu în urma ta și voi întări cuvintele tale. 15 Și Bat‐Șeba a intrat la împărat în odaie. Și împăratul era foarte bătrân și Abișag, Sunamita, slujea împăratului. 16 Și Bat‐Șeba s‐a plecat și a făcut o plecăciune înaintea împăratului. Și împăratul a zis: Ce vrei? 17 Și ea i‐a zis: Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău: Negreșit Solomon, fiul tău, va fi împărat după mine și el va ședea pe scaunul meu de domnie. 18 Și acum iată Adonia s‐a făcut împărat. Și tu, domnul meu, împărate, nu știi. 19 Și el a junghiat boi și viței grași și oi, în mulțime, și a chemat pe toți fiii împăratului și pe Abiatar, preotul, și pe Ioab, mai marele oastei, iar pe robul tău Solomon nu l‐a chemat. 20 Și tu domnul meu împărate, spre tine sunt ochii întregului Israel, ca să le spui cine va ședea pe scaunul de domnie al domnului meu, împăratul, după el. 21 Și va fi așa : îndată ce domnul meu, împăratul, va adormi cu părinții săi, eu și fiul meu Solomon vom fi găsiți păcătoși. 22 Și iată, pe când vorbea ea cu împăratul, a intrat și Natan prorocul. 23 Și au spus împăratului zicând: Iată Natan, prorocul. Și el a intrat la împărat și s‐a plecat înaintea împăratului cu fața la pământ. 24 Și Natan a zis: Domnul meu, împărate, oare tu ai zis: Adonia va fi împărat după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie? 25 Căci s‐a pogorât astăzi și a junghiat boi și viței grași și oi, în mulțime, și a chemat pe toți fiii împăratului și pe mai marii oastei și pe Abiatar, preotul, și iată mănâncă și beau înaintea lui și zic: Trăiască împăratul ! Adonia! 26 Iar pe mine, robul tău, pe Țadoc preotul, și pe Benaia, fiul lui Iehoiada și pe Solomon, robul tău, nu ne‐a chemat. 27 Este lucrul acesta de la domnul meu împăratul, și n‐ai arătat robilor tăi cine va ședea pe scaunul de domnie al domnului meu, împăratul, după el? 28 Și împăratul David a răspuns și a zis: Chemați‐mi pe Bat‐Șeba. Și ea a intrat înaintea împăratului și a stătut înaintea împăratului. 29 Și împăratul a jurat și a zis: Viu este Domnul, care a răscumpărat sufletul meu din orice strâmtorare. 30 Cu adevărat cum ți‐am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel zicând: Negreșit, fiul tău Solomon va domni după mine și el va ședea pe scaunul meu de domnie în locul meu, așa voi face în ziua aceasta. 31 Și Bat‐Șeba s‐a plecat cu fața până la pământ și a făcut plecăciune împăratului și a zis: Trăiască domnul meu împăratul David în veac.
Solomon împărat
32 Și împăratul David a zis: Chemați‐mi pe Țadoc preotul, și pe Natan, prorocul, și pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Și ei au intrat înaintea împăratului. 33 Și împăratul le‐a zis: Luați cu voi pe slujitorii domnului vostru și puneți pe Solomon, fiul meu, călare pe catârul meu și pogorâți‐l la Ghihon. 34 Și Țadoc preotul și Natan prorocul, să‐l ungă acolo împărat peste Israel și suflați în trâmbiță și ziceți: Trăiască împăratul Solomon! 35 Și vă veți sui în urma lui și el va veni și va ședea pe scaunul meu de domnie și el va fi împărat în locul meu și eu am poruncit ca el să fie domn peste Israel și peste Iuda. 36 Și Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului zicând: Amin! așa să zică Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul! 37 Cum a fost Domnul cu domnul meu împăratul, așa să fie și cu Solomon și să facă scaunul lui de domnie mai mare decât scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David. 38 Și Țadoc preotul și Natan prorocul și Benaia , fiul lui Iehoiada, și cheretiții și peletiții s‐au pogorât și au pus pe Solomon pe catârul împăratului David și l‐au dus la Ghihon. 39 Și Țadoc, preotul, a luat cornul cu untdelemn din cort și a uns pe Solomon. Și au suflat în trâmbiță, și tot poporul a zis: Trăiască împăratul Solomon! 40 Și tot poporul s‐a suit după el și poporul cânta din fluiere și se desfăta cu mare bucurie și crăpa pământul de sunetul lor.
Adonia aude
41 Și Adonia și toți oaspeții cei care erau cu el, au auzit pe când sfârșeau de mâncat. Și Ioab a auzit sunetul trămbiței și a zis: Pentru ce este vuietul acesta de care răsună cetatea? 42 Pe când vorbea el încă, iată a venit Ionatan, fiul lui Abiatar, preotul. Și Adonia i‐a zis: Intră căci ești bărbat de preț și aduci știri bune. 43 Și Ionatan a răspuns și a zis lui Adonia: Cu adevărat domnul nostru, împăratul David, a făcut împărat pe Solomon. 44 Și împăratul a trimis cu el pe Țadoc, preotul, și pe Natan prorocul și pe Benaia, fiul lui Iehoiada, și pe cheretiți și pe peletiți și l‐au pus pe catârul împăratului. 45 Și Țadoc preotul și Natan prorocul l‐au uns împărat în Ghihon și s‐au suit de acolo veselindu‐se și a răsunat cetatea. Acesta este vuietul pe care l‐ați auzit. 46 Ba încă Solomon șade pe scaunul de domnie al împărăției. 47 Și chiar și slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, zicând: Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai bun decât numele tău și să facă scaunul lui de domnie mai mare decât scaunul tău de domnie: și împăratul s‐a plecat pe pat. 48 Și împăratul a mai zis așa: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care a dat astăzi pe unul să șadă pe scaunul meu de domnie și ochii mei o văd. 49 Și toți oaspeții care erau ai lui Adonia s‐au spăimântat și s‐au sculat și s‐a dus fiecare pe calea sa. 50 Și Adonia s‐a temut de Solomon și s‐a sculat și s‐a dus și s‐a apucat de coarnele altarului. 51 Și s‐a spus lui Solomon zicând: Iată Adonia se teme de împăratul Solomon și iată s‐a apucat de coarnele altarului zicând: Să‐mi jure împăratul Solomon întâi că nu va omorî cu sabia pe slujitorul său. 52 Și Solomon a zis: Dacă va fi un fiu al vredniciei, un păr din el nu va cădea pe pământ, dar dacă se va afla rău în el, va muri. 53 Și împăratul Solomon a trimis și l‐a pogorât de la altar. Și el a venit și s‐a plecat înaintea împăratului Solomon. Și Solomon i‐a zis: Mergi la casa ta.