David, în tabăra lui Saul
1 Zifiții s-au dus la Saul la Ghibea și au zis: „Iată că David este ascuns pe dealul Hachila, în fața pustiei.” 2 Saul s-a sculat și s-a coborât în pustia Zif, cu trei mii de oameni aleși din Israel, ca să caute pe David în pustia Zif. 3 A tăbărât pe dealul Hachila, în fața pustiei, lângă drum. David era în pustie și, înțelegând că Saul merge în urmărirea lui în pustie, 4 a trimis niște iscoade și a aflat că, în adevăr, Saul venise. 5 Atunci, David s-a sculat și a venit la locul unde tăbărâse Saul și a văzut locul unde era culcat Saul, cu Abner , fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui. Saul era culcat în cort în mijlocul taberei și poporul era tăbărât în jurul lui. 6 David a luat cuvântul și, vorbind lui Ahimelec, Hetitul, și lui Abișai, fiul Țeruiei și fratele lui Ioab, a zis: „Cine vrea să se coboare cu mine în tabără la Saul?” Și Abișai a răspuns: „Eu mă voi coborî cu tine.” 7 David și Abișai s-au dus noaptea la popor. Și iată că Saul era culcat și dormea în cort, în mijlocul taberei, și sulița lui era înfiptă în pământ, la capul lui. Abner și poporul lui erau culcați în jurul lui. 8 Abișai a zis lui David: „Dumnezeu dă astăzi pe vrăjmașul tău în mâinile tale; lasă-mă, te rog, să-l lovesc cu sulița mea și să-l pironesc dintr-o lovitură în pământ, ca să n-am nevoie să-i mai dau alta.” 9 Dar David a zis lui Abișai: „Nu-l omorî! Căci cine ar putea pune mâna pe unsul Domnului și să rămână nepedepsit?” 10 Și David a zis: „Viu este Domnul că numai Domnul îl poate lovi; fie că-i va veni ziua să moară, fie că se va coborî într-un câmp de bătaie și va pieri. 11 Să mă ferească Domnul să pun mâna pe unsul Domnului! Ia numai sulița de la căpătâiul lui, urciorul cu apă și să plecăm.” 12 David a luat dar sulița și urciorul cu apă de la căpătâiul lui Saul și au plecat. Nimeni nu i-a văzut, nici n-a băgat de seamă nimic și nimeni nu s-a deșteptat, căci Domnul îi cufundase pe toți într-un somn adânc . 13 David a trecut de cealaltă parte și a ajuns departe pe vârful muntelui, la o mare depărtare de tabără. 14 Și a strigat poporului și lui Abner, fiul lui Ner: „N-auzi tu, Abner?” Abner a răspuns: „Cine ești tu, care strigi către împăratul?” 15 Și David a zis lui Abner: „Oare nu ești tu bărbat? Și cine este ca tine în Israel? Pentru ce atunci n-ai păzit pe împărat, stăpânul tău? Căci cineva din popor a venit să omoare pe împăratul, stăpânul tău. 16 Ce ai făcut tu nu este bine. Viu este Domnul că sunteți vrednici de moarte, căci n-ați vegheat asupra stăpânului vostru, asupra unsului Domnului. Uită-te acum unde este sulița împăratului și urciorul de apă, care erau la căpătâiul lui.” 17 Saul a cunoscut glasul lui David și a zis: „Glasul tău este, fiul meu David?” Și David a răspuns: „Glasul meu, împărate, domnul meu!” 18 Și a zis: „Pentru ce urmărește domnul meu pe robul său? Ce-am făcut și cu ce sunt vinovat? 19 Să binevoiască acum împăratul, domnul meu, să asculte cuvintele robului său. Dacă Domnul este Cel ce te ațâță împotriva mea, să primească mirosul unui dar de mâncare de la noi, dar dacă oamenii te ațâță, blestemați să fie înaintea Domnului, fiindcă ei mă izgonesc azi ca să mă dezlipească de moștenirea Domnului, zicându-mi: ‘Du-te de slujește unor dumnezei străini!’ 20 O, să nu-mi cadă sângele pe pământ departe de Fața Domnului! Căci împăratul lui Israel a pornit să mă caute ca pe un purice , cum ar urmări o potârniche în munți.” 21 Saul a zis: „Am păcătuit ; întoarce-te, fiul meu David, căci nu-ți voi mai face rău, fiindcă în ziua aceasta viața mea a fost scumpă înaintea ta. Am lucrat ca un nebun și am făcut o mare greșeală.” 22 David a răspuns: „Iată sulița împăratului; să vină unul din oamenii tăi s-o ia. 23 Domnul va răsplăti fiecăruia după dreptatea lui și după credincioșia lui, căci Domnul te dăduse azi în mâinile mele, și eu n-am vrut să pun mâna pe unsul Domnului. 24 Și după cum azi viața ta a avut un mare preț înaintea mea, tot așa și viața mea va avea un mare preț înaintea Domnului și El mă va izbăvi din orice necaz.” 25 Saul a zis lui David: „Fii binecuvântat, fiul meu David! Tu vei face lucruri mari și vei birui.” David și-a văzut de drum, și Saul s-a întors acasă.
David în tabăra lui Saul
1 Și Zifiții au venit la Saul la Ghibea, zicând: Oare nu se ascunde David în dealul Hachila, care este în dreptul pustiei? 2 Și Saul s‐a sculat și s‐a pogorât la pustia Zif și cu el trei mii de oameni aleși ai lui Israel, ca să caute pe David în pustia Zif. 3 Și Saul a tăbărât în dealul Hachila care este în dreptul pustiei lângă cale. Și David locuia în pustie și a văzut că Saul a venit după el în pustie. 4 David a trimis deci iscoade și a înțeles că Saul într‐adevăr venise. 5 Și David s‐a sculat și a venit la locul unde tăbărâse Saul și David a văzut locul unde era culcat Saul și Abner , fiul lui Ner, mai marele oștirii sale. Și Saul era culcat la locul carelor și poporul tăbărât în jurul său. 6 Și David a răspuns și a vorbit lui Ahimelec Hetitul și lui Abișai, fiul Țeruiei , fratele lui Ioab, zicând: Cine se va pogorî cu mine la Saul în tabără? Și Abișai a zis: Eu mă voi pogorî cu tine. 7 Și David și Abișai au venit la popor noaptea. Și iată Saul zăcea dormind la locul carelor cu sulița sa înfiptă în pământ la capul său. Și Abner și poporul erau culcați în jurul lui. 8 Și Abișai a zis lui David: Dumnezeu a dat astăzi pe vrăjmașul tău în mâna ta și acum lasă‐mă, te rog, să‐l pironesc cu sulița în pământ cu o singură lovitură și nu‐l voi lovi a doua oară. 9 Și David a zis lui Abișai: Nu‐l omorî; căci cine‐și poate întinde mâna împotriva unsului Domnului și să fie fără vină? 10 Și David a zis: Viu este Domnul, Domnul îl va lovi sau îi va veni ziua lui să moară sau se va pogorî în luptă și va pieri. 11 Ferească Domnul să‐mi întind mâna împotriva unsului Domnului. Și acum ia, te rog, sulița care este la capul său și ulciorul cu apă și să ne ducem. 12 Și David a luat sulița și ulciorul cu apă de la capul lui Saul și s‐au dus și niciun om n‐a văzut, nici n‐a știut și niciunul nu s‐a deșteptat, căci toți dormeau, căci un somn adânc de la Domnul căzuse peste ei. 13 Și David a trecut de cealaltă parte și a stătut pe vârful muntelui de departe; era o mare depărtare între ei. 14 Și David a strigat către popor și către Abner, fiul lui Ner, zicând: Nu răspunzi, Abner? Și Abner a răspuns și a zis: Cine ești tu care strigi către împărat? 15 Și David a zis lui Abner: Oare nu ești tu bărbat și cine‐i ca tine în Israel? Pentru ce dar n‐ai păzit pe domnul tău împăratul? Căci a venit unul din popor să omoare pe împăratul, domnul tău. 16 Nu este bine lucrul acesta pe care l‐ai făcut. Viu este Domnul, sunteți fii ai morții, pentru că n‐ați păzit pe domnul vostru, pe unsul Domnului. Și acum vezi unde este sulița împăratului și ulciorul cu apă care era la capul lui. 17 Și Saul a cunoscut glasul lui David și a zis: Glasul tău este acesta, fiul meu David? Și David a zis: Glasul meu, domnul meu împărate. 18 Și a zis: Pentru ce urmărește domnul meu pe robul său? Căci ce am făcut și ce rău este în mâna mea? 19 Și acum, rogu‐te, să asculte domnul meu, împăratul, cuvintele robului său: Dacă Domnul te‐a ațâțat împotriva mea, să primească un dar de mâncare; iar dacă copiii oamenilor, blestemați să fie ei înaintea Domnului, căci m‐au izgonit astăzi să nu fiu unit cu moștenirea Domnului, zicând: Du‐te, slujește altor dumnezei. 20 Și acum să nu cadă sângele meu la pământ înaintea feței Domnului, căci împăratul lui Israel a ieșit să caute un purece , ca unul care vânează o potârniche în munți. 21 Și Saul a zis: Am păcătuit : întoarce‐te, fiul meu David, căci nu‐ți voi mai face rău, pentru că viața mea a fost scumpă în ochii tăi în ziua aceasta. Iată am lucrat nebunește și am greșit foarte mult. 22 Și David a răspuns și a zis: Iată sulița, împărate! Să vină unul din tineri și s‐o ia. 23 Și Domnul va întoarce fiecăruia după dreptatea sa și după credincioșia sa, căci Domnul te‐a dat astăzi în mâna mea și n‐am voit să‐mi întind mâna împotriva unsului Domnului. 24 Și iată, după cum viața ta a fost astăzi scumpă în ochii mei, tot așa viața mea să fie scumpă în ochii Domnului și să mă scape din orice strâmtorare. 25 Și Saul a zis lui David: Binecuvântat să fii tu, fiul meu David: tu vei fi viteaz și vei birui negreșit. Și David s‐a dus pe calea sa și Saul s‐a întors la locul său.