1 Nu mustra cu asprime pe un bătrân, ci sfătuiește-l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește-i ca pe niște frați; 2 pe femeile bătrâne, ca pe niște mame; pe cele tinere, ca pe niște surori, cu toată curăția. 3 Cinstește pe văduvele care sunt cu adevărat văduve. 4 Dacă o văduvă are copii sau nepoți de la copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întâi față de cei din casa lor și să răsplătească ostenelile părinților, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, și-a pus nădejdea în Dumnezeu și stăruiește zi și noapte în cereri și rugăciuni. 6 Dar cea dedată la plăceri, măcar că trăiește, este moartă. 7 Poruncește și aceste lucruri, ca să fie fără vină. 8 Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință și este mai rău decât un necredincios. 9 O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n-aibă mai puțin de șaizeci de ani, să nu fi avut decât un singur bărbat, 10 să fie cunoscută pentru faptele ei bune, să fi crescut copii, să fi fost primitoare de oaspeți, să fi spălat picioarele sfinților, să fi ajutat pe cei nenorociți, să fi dat ajutor la orice faptă bună. 11 Dar pe văduvele tinere să nu le primești, pentru că, atunci când le desparte pofta de Hristos, vor să se mărite din nou 12 și se fac vinovate de faptul că își calcă credința dintâi. 13 Totodată se deprind să umble fără nicio treabă din casă în casă; și nu numai că sunt leneșe, dar sunt și limbute și iscoditoare și vorbesc ce nu trebuie vorbit. 14 Vreau dar ca văduvele tinere să se mărite și să aibă copii, să fie gospodine la casa lor, ca să nu dea potrivnicului niciun prilej de ocară, 15 căci unele s-au și întors să urmeze pe Satana. 16 Dacă vreun credincios, fie bărbat, fie femeie, are văduve în familie, să le ajute și să nu fie împovărată cu ele Biserica, pentru ca să poată veni în ajutor celor cu adevărat văduve. 17 Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciți de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea și cu învățătura pe care o dau altora. 18 Căci Scriptura zice: „Să nu legi gura boului când treieră bucate” și „Vrednic este lucrătorul de plata lui”. 19 Împotriva unui prezbiter
să nu primești învinuire decât din gura a doi sau trei martori. 20 Pe cei ce păcătuiesc, mustră-i înaintea tuturor, ca și ceilalți să aibă frică. 21 Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Hristos Isus și înaintea îngerilor aleși, să păzești aceste lucruri, fără vreun gând mai dinainte, și să nu faci nimic cu părtinire. 22 Să nu-ți pui mâinile peste nimeni cu grabă și să nu te faci părtaș păcatelor altora; pe tine însuți păzește-te curat. 23 Să nu mai bei numai apă, ci să iei și câte puțin vin din pricina stomacului tău și din pricina deselor tale îmbolnăviri. 24 Păcatele unor oameni sunt cunoscute și merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă. 25 Tot așa și faptele bune sunt cunoscute; și cele ce nu sunt cunoscute nu pot să rămână ascunse.
Mustrarea frățească
1 Nu înfrunta pe un om mai în vârstă, ci îndeamnă‐l ca pe un tată, pe cei mai tineri ca pe frați, 2 pe femeile mai bătrâne ca pe mame, pe cele mai tinere ca pe surori, în orice curăție.
Despre văduve
3 Cinstește pe văduvele care sunt într‐adevăr văduve. 4 Dar dacă vreo văduvă are copii sau urmași, ei să se învețe să‐și arate cucernicia mai întâi față de casa lor și să dea răsplătiri părinților lor: căci aceasta este primit înaintea lui Dumnezeu. 5 Iar cea într‐adevăr văduvă și rămasă singură și‐a pus nădejdea în Dumnezeu și stăruiește noapte și zi în cereri și rugăciuni. 6 Dar cea care trăiește în desfătare a murit de vie. 7 Poruncește și acestea ca să fie fără niciun fel de vină. 8 Iar dacă cineva nu poartă grijă de ai săi și mai ales de ai casei sale, a tăgăduit credința și este mai rău decât un necredincios. 9 O văduvă să fie trecută pe listă dacă nu are mai puțin de șaizeci de ani, dacă a fost nevasta unui singur bărbat, 10 dacă are mărturie de fapte bune, dacă a crescut copii, dacă a primit străini ca oaspeți, dacă a spălat picioarele sfinților, dacă a venit în ajutor celor necăjiți, dacă a fost următoare de aproape în orice faptă bună. 11 Dar să nu primești pe văduvele mai tinere: căci când s‐au aprins împotriva lui Hristos, doresc să se mărite, 12 având osândă, fiindcă au lepădat credința cea dintâi. 13 Și totodată se învață și fără lucru, umblând din casă în casă, dar nu numai fără lucru, ci și limbute, și amestecându‐se în toate, vorbind cele ce nu trebuie. 14 Vreau deci ca văduvele cele mai tinere să se mărite, să nască copii, să fie stăpâne de casă, să nu dea protivnicului niciun prilej de înfruntare. 15 Căci unele s‐au și abătut după Satana. 16 Dacă vreun credincios sau vreo credincioasă are văduve, să le vină în ajutor și să nu fie îngreunată biserica, pentru ca să vină în ajutor celor într‐adevăr văduve.
Despre prezbiteri
17 Presbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciți de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc în cuvânt și în învățătură. 18 Căci scriptura zice: Nu lega gura boului care treieră grâul. Și: Vrednic este lucrătorul de plata sa. 19 Împotriva unui prezbiter nu primi învinuire decât în fața a doi sau trei martori. 20 Pe cei ce păcătuiesc mustră‐i înaintea tuturor ca și ceilalți să aibă teamă. 21 Te îndemn înaintea lui Dumnezeu și a lui Hristos Isus și a tuturor îngerilor aleși să păzești acestea fără hotărâre mai dinainte, nefăcând nimic cu părtinire. 22 Nu pune mâinile în grabă peste nimeni, nici nu te face părtaș de păcate străine. Păstrează‐te curat pe tine însuți. 23 Nici nu mai bea numai apă, ci folosește‐te de puțin vin pentru stomacul tău și pentru desele tale slăbiciuni. 24 Păcatele unor oameni sunt învederate mai dinainte, mergând înainte spre judecată; iar pe alții de asemeni îi urmează pe urmă. 25 Asemenea și faptele bune sunt învederate mai dinainte, și cele ce sunt într‐altfel nu pot fi ascunse.