Pavel își apără slujba lui
1 Eu , Pavel, vă rog, prin blândețea și bunătatea lui Hristos – eu, cel „smerit când sunt de față în mijlocul vostru și plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe” – 2 vă rog dar să nu mă faceți ca, atunci când voi fi de față, să alerg cu hotărâre la îndrăzneala aceea pe care am de gând s-o întrebuințez împotriva unora care își închipuie că noi suntem mânați de firea pământească. 3 Măcar că trăim în firea pământească, totuși nu ne luptăm călăuziți de firea pământească. 4 Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. 5 Noi răsturnăm izvodirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos. 6 Îndată ce se va săvârși ascultarea aceasta din partea voastră, suntem gata să pedepsim orice neascultare. 7 La înfățișare vă uitați? Dacă cineva crede că „este al lui Hristos”, să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot așa suntem și noi . 8 Și chiar dacă m-aș lăuda ceva mai mult cu stăpânirea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidirea voastră, iar nu pentru dărâmarea voastră, tot nu mi-ar fi rușine. 9 Zic așa, ca să nu se pară că vreau să vă înfricoșez prin epistolele mele. 10 „De fapt”, zic ei, „epistolele lui sunt cu greutate și pline de putere, dar când este de față el însuși, este moale, și cuvântul lui n-are nicio greutate.” 11 Cine judecă așa să fie încredințat că, așa cum suntem în vorbă în epistolele noastre, când nu suntem de față, tot așa vom fi și în faptă, când vom fi de față!
Pavel și potrivnicii lui
12 Negreșit , n-avem îndrăzneala să ne punem alături sau în rândul unora din aceia care se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se măsoară cu ei înșiși și se pun alături ei cu ei înșiși, sunt fără pricepere. 13 Noi însă nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marginilor pe care le-a însemnat Dumnezeu câmpului nostru ca să ajungem până la voi. 14 Nu ne întindem prea mult, ca și când n-am fi ajuns până la voi, căci , în adevăr, până la voi am ajuns în Evanghelia lui Hristos. 15 Nu ne lăudăm peste măsura noastră, adică nu ne lăudăm cu ostenelile altuia, ci avem nădejdea că, dacă credința voastră crește, va crește și câmpul nostru de lucru între voi, nespus de mult, după măsura noastră. 16 Așa că vom putea propovădui Evanghelia și în ținuturile care sunt dincolo de al vostru, fără să intrăm în câmpul de lucru al altuia, ca să ne lăudăm cu lucrări făcute de-a gata. 17 Ci „oricine se laudă să se laude în Domnul”. 18 Pentru că nu cine se laudă singur va fi primit, ci acela pe care Domnul îl laudă.
Pavel își apără slujba lui
1 Iar eu însumi, Pavel, vă îndemn prin blândețea și bunătatea lui Hristos, eu care de față sunt smerit între voi dar în lipsă îndrăznesc către voi: 2 vă rog ca atunci când voi fi de față să nu îndrăznesc cu încrederea cu care socotesc să cutez împotriva unora, care socotesc că noi am umbla potrivit cărnii. 3 Căci deși umblăm în carne, nu ne luptăm potrivit cărnii. 4 Căci armele luptei noastre nu sunt ale cărnii, ci puternice pentru Dumnezeu spre dărâmare de întărituri; 5 dărâmând gândirile și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței de Dumnezeu și robind orice gând spre ascultarea de Hristos; 6 și fiind gata să răzbunăm orice neascultare, când ascultarea voastră va fi făcută deplină. 7 Vă uitați la cele ce sunt în față? Dacă se încrede cineva în sine că este al lui Hristos, să socotească aceasta iarăși în sine însuși, că, după cum este el al lui Hristos așa suntem și noi . 8 Căci și dacă mă voi lăuda ceva mai mult cu puterea noastră (pe care Domnul ne‐a dat‐o spre zidirea voastră și nu spre dărâmarea voastră), nu mă voi rușina: 9 ca să nu par că v‐aș înfricoșa oarecum prin epistolele mele. 10 Căci epistolele sale, zic ei, sunt cu greutate și tari, dar starea de față a trupului său este slabă și cuvântul lui de disprețuit. 11 Unul ca acesta să socotească aceasta, că ce fel suntem cu cuvântul prin epistole, când noi nu suntem de față, așa suntem și în faptă când suntem de față.
Pavel și protivnicii lui
12 Căci nu îndrăznim să ne numărăm sau să ne punem deopotrivă pe noi înșine cu unii dintre aceia care se laudă pe ei înșiși; ci ei măsurându‐se pe ei înșiși și punându‐se deopotrivă pe ei înșiși cu ei înșiși, nu sunt pricepuți. 13 Noi însă nu ne vom lăuda afară din măsura noastră , ci după măsura prăjinii de măsurătoare pe care ne‐a tras‐o nouă Dumnezeul măsurii, ca să ajungem și până la voi. 14 Căci nu ne întindem pe noi înșine prea mult, ca și cum n‐am ajunge la voi, căci și până la voi am ajuns în evanghelia lui Hristos. 15 Nu ne lăudăm afară de măsura noastră, adică în osteneli străine, ci având nădejde, dacă credința voastră crește, să ne lărgim cu prisosință între voi potrivit prăjinii noastre de măsurat, 16 ca să vestim evanghelia în locuri dincolo de voi, și nu ca să ne lăudăm cu cele ce sunt gata înăuntrul prăjinii de măsurat a altora. 17 Iar cine se laudă, să se laude în Domnul. 18 Căci nu cine se laudă pe sine însuși este găsit bun, ci acela pe care Domnul îl laudă.