1 În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărât înaintea lui și a ridicat întărituri de jur împrejur. 2 Cetatea a fost împresurată până la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia. 3 În ziua a noua a lunii a patra , era mare foamete în cetate și nu era pâine pentru poporul țării. 4 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate, și toți oamenii de război au fugit noaptea pe drumul porții dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când haldeenii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce în câmpie. 5 Dar oștirea haldeenilor a urmărit pe împărat și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului și toată oștirea lui s-a risipit de la el. 6 Au prins pe împărat și l-au suit la împăratul Babilonului, la Ribla, și s-a rostit o hotărâre împotriva lui. 7 Fiii lui Zedechia au fost înjunghiați în fața lui, apoi lui Zedechia i-au scos ochii , l-au legat cu lanțuri de aramă și l-au dus la Babilon.
Dărâmarea Ierusalimului și a Templului. Poporul este dus în robie
8 În ziua a șaptea a lunii a cincea – era în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului –, a venit Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, și a intrat în Ierusalim. 9 A ars Casa Domnului, casa împăratului și toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor care aveau vreo însemnătate oarecare. 10 Toată oștirea haldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. 11 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe cei ce mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului și pe cealaltă mulțime. 12 Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri și lucrători de pământ câțiva din cei mai săraci din țară. 13 Haldeenii au sfărâmat stâlpii de aramă din Casa Domnului, temeliile , marea de aramă care era în Casa Domnului și au dus arama în Babilon. 14 Au luat cenușarele , lopețile, mucările, ceștile și toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba. 15 Căpetenia străjerilor a mai luat și tigăile pentru cărbuni și lighenele, tot ce era de aur și tot ce era de argint. 16 Cei doi stâlpi, marea și temeliile pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă aveau o greutate necunoscută. 17 Înălțimea unui stâlp era de optsprezece coți și deasupra avea un coperiș de aramă, a cărui înălțime era de trei coți; împrejurul coperișului era o împletitură în chip de rețea și rodii, toate de aramă; tot așa avea și al doilea stâlp cu împletitura în chip de rețea. 18 Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia , pe Țefania , al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai pragului. 19 Și din cetate a luat un dregător care avea sub porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni care făceau parte din sfetnicii împăratului și care au fost găsiți în cetate, pe logofătul căpeteniei oștirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul țării, și șaizeci de oameni din poporul țării, care se aflau în cetate. 20 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat și i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla. 21 Împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorât la Ribla, în țara Hamatului.
Ghedalia, dregător. Uciderea lui
Astfel a fost dus în robie Iuda, departe de țara lui. 22 Și Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rămăsese și pe care-l lăsase în țara lui Iuda sub porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan. 23 Când au auzit toate căpeteniile oștilor, ei și oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s-au dus la Ghedalia, la Mițpa, și anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, și Iaazania, fiul maacatitului, ei și oamenii lor. 24 Ghedalia le-a jurat, lor și oamenilor lor, și le-a zis: „Să nu vă temeți de nimic din partea slujitorilor haldeenilor; rămâneți în țară, slujiți împăratului Babilonului și o veți duce bine.” 25 Dar, în luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din neamul împărătesc, a venit, însoțit de zece oameni, și au lovit de moarte pe Ghedalia, ca și pe iudeii și haldeenii care erau cu el la Mițpa. 26 Atunci, tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, și căpeteniile oștilor s-au sculat și au plecat în Egipt, pentru că le era frică de haldeeni.
Robia lui Ioiachin ușurată de Evil-Merodac
27 În al treizeci și șaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniță, 28 i-a vorbit cu bunătate și a pus scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraților care erau cu el la Babilon. 29 I-a schimbat hainele de temniță și Ioiachin a mâncat totdeauna la masa lui, în tot timpul vieții lui. 30 Împăratul s-a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieții lui.
Dărâmarea Ierusalimului, robia babiloniană
1 Și a fost așa : în anul al nouălea al domniei sale, în luna a zecea, în a zecea a lunii, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, el și toată oastea lui a venit împotriva Ierusalimului și a tăbărât împotriva lui; și au zidit întărituri împotriva lui de jur‐împrejur. 2 Și cetatea a fost împresurată până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia. 3 Și în a noua a lunii a patra foametea a crescut în cetate și nu era pâine pentru poporul țării. 4 Și s‐a făcut o spărtură în cetate și toți bărbații de război au fugit noaptea pe calea porții dintre cele două ziduri care era lângă grădina împăratului: și haldeii erau împrejurul cetății; și au apucat calea câmpiei. 5 Și oastea haldeilor a urmărit pe împărat și l‐a ajuns în șesurile Ierihonului și toată oastea lui s‐a împrăștiat de la el. 6 Și au luat pe împărat și l‐au dus la împăratul Babilonului la Ribla și au rostit o judecată asupra lui. 7 Și au junghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui și au scos ochii lui Zedechia și l‐au legat cu lanțuri de aramă și l‐au dus în Babilon. 8 Și în luna a cincea, în a șaptea a lunii, (era în anul al nouăsprezecelea al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului), Nebuzaradan, capul gărzii, slujitorul împăratului Babilonului, a venit la Ierusalim 9 și a ars casa Domnului și casa împăratului și toate casele din Ierusalim și a ars cu foc toate casele mari. 10 Și toată oastea haldeilor, care era cu capul gărzii, a dărâmat zidurile Ierusalimului de jur‐împrejur. 11 Și rămășița poporului care rămăsese în cetate și pe fugarii care fugiseră la împăratul Babilonului și rămășița mulțimii Nebuzaradan, capul gărzii, i‐a strămutat. 12 Dar capul gărzii a lăsat din săracii țării ca vieri și plugari. 13 Și haldeii au sfărâmat stâlpii de aramă care erau în casa Domnului și picioarele și marea de aramă care era în casa Domnului și au luat arama lor la Babilon. 14 Au luat și oalele și lopețile și mucările și lingurile și toate vasele de aramă cu care se făcea slujba. 15 Și capul gărzii a luat și tămâietorile și farfuriile, ce era de aur în aur și ce era de argint în argint. 16 Cei doi stâlpi, marea și picioarele pe care le făcuse Solomon pentru casa Domnului; arama tuturor vaselor acestora nu era de cumpănit. 17 Înălțimea unui stâlp era de optsprezece coți și coperișul de deasupra era de aramă și înălțimea coperișului era de trei coți și rodiile pe coperiș de jur‐împrejur erau rețele, toate de aramă. Și tot așa pentru al doilea stâlp cu rețeaua. 18 Și capul gărzii a luat pe Seraia , cel dintâi preot și pe Țefania , al doilea preot, și pe cei trei ușieri. 19 Și a luat din cetate un dregător care era pus peste bărbații de război și cinci bărbați din cei ce erau înaintea împăratului, care se aflau în cetate, și pe scriitorul mai marelui oastei, care scria la oaste pe poporul țării și șaizeci de bărbați ai poporului țării care se aflau în cetate. 20 Și Nebuzaradan, capul gărzii, i‐a luat și i‐a dus la împăratul Babilonului la Ribla. 21 Și împăratul Babilonului i‐a lovit și i‐a omorât la Ribla în țara Hamatului. Și Iuda a fost strămutat din țara sa.
Ghedalia dregător. Uciderea lui
22 Și cât despre poporul care rămăsese în țara lui Iuda, pe care îl lăsase Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a așezat peste ei pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan. 23 Și toți mai marii oștirilor, ei și bărbații lor, au auzit că împăratul Babilonului a așezat pe Ghedalia și au venit la Ghedalia în Mițpa: Ismael, fiul lui Netania, și Iohanan, fiul lui Careah, și Seraia, fiul lui Tanhumet, Netofatitul, și Iaazania, fiul unui Maacatit, ei și bărbații lor. 24 Și Ghedalia le‐a jurat lor și bărbaților lor și le‐a zis: Nu vă temeți să fiți slujitorii haldeilor; locuiți în țară și slujiți împăratului Babilonului și vă va fi bine. 25 Și a fost așa : în luna a șaptea Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din sămânța împărătească, a venit și zece bărbați cu el și a lovit pe Ghedalia, și a murit și pe iudeii și haldeii care erau cu el în Mițpa. 26 Și tot poporul, de la mic până la mare, și mai marii oștirilor s‐au sculat și au venit în Egipt, căci se temeau de haldei.
Robia lui Ioiachin ușurată de Evil‐Merodac
27 Și a fost așa : în anul al treizeci și șaptelea al strămutării lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăsprezecea lună, la douăzeci și șapte ale lunii, Evil‐Merodac, împăratul Babilonului, în anul când a început să domnească, a înălțat din închisoare capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda. 28 Și i‐a vorbit cu bunăvoință și a pus scaunul lui deasupra scaunului împăraților, care erau cu el în Babilon. 29 Și i‐a schimbat hainele de închisoare și el a mâncat pâine înaintea lui totdeauna în toate zilele vieții sale. 30 Și hrana lui era hrană necurmată, dată lui de împărat pe fiecare zi, în toate zilele vieții sale.