DOMNIA LUI DAVID
(Faptele apostolilor 13:22.)Știrea morții lui Saul
1 După moartea lui Saul, David, după ce bătuse pe amaleciți, se întorsese de două zile la Țiclag. 2 A treia zi, a venit un om din tabăra lui Saul, cu hainele sfâșiate și cu capul presărat cu țărână. Când a ajuns în fața lui David, s-a aruncat cu fața la pământ și s-a închinat. 3 David i-a zis: „De unde vii?” Și el i-a răspuns: „Am scăpat din tabăra lui Israel.” 4 David i-a zis: „Spune-mi ce s-a întâmplat?” Și el a răspuns: „Poporul a fugit de pe câmpul de bătaie și un mare număr de oameni au căzut și au pierit; chiar și Saul și fiul său Ionatan au murit.” 5 David a zis tânărului care-i aducea aceste vești: „De unde știi că Saul și fiul său Ionatan au murit?” 6 Și tânărul care-i aducea aceste vești a răspuns: „Am venit din întâmplare pe muntele Ghilboa și Saul stătea rezemat în sulița lui, și carele și călăreții erau aproape să-l ajungă. 7 Întorcându-se, m-a văzut și m-a chemat. Eu am zis: ‘Iată-mă!’ 8 Și el mi-a zis: ‘Cine ești?’ I-am răspuns: ‘Eu sunt amalecit.’ 9 Și a zis: ‘Apropie-te dar și omoară-mă, căci m-a apucat amețeala, măcar că sunt încă plin de viață.’ 10 M-am apropiat de el și l-am omorât , știind bine că n-avea să mai rămână cu viață în urma înfrângerii. Am luat cununa împărătească de pe capul lui și brățara pe care o avea la braț și le-am adus aici, domnului meu.” 11 David și-a apucat hainele și le-a sfâșiat și toți oamenii care erau lângă el au făcut același lucru. 12 Au jelit, au plâns și au postit până seara de durere pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru poporul Domnului, fiindcă fuseseră tăiați cu sabia. 13 David a zis tânărului care-i adusese aceste vești: „De unde ești?” Și el a răspuns: „Sunt fiul unui străin, al unui amalecit.” 14 David i-a zis: „Cum nu ți-a fost frică să pui mâna pe unsul Domnului și să-l omori?” 15 Și David a chemat pe unul din oamenii lui și a zis: „Apropie-te și omoară-l!” Omul acela a lovit pe amalecit, care a murit. 16 Și David i-a zis: „Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta, fiindcă ai zis: ‘Am omorât pe unsul Domnului!’”
Cântarea de jale a lui David pentru Saul și Ionatan
17 Iată cântarea de jale pe care a alcătuit-o David pentru Saul și fiul său Ionatan 18 și pe care a poruncit s-o învețe copiii lui Iuda. Este numită Cântarea Arcului și se află scrisă în Cartea Dreptului .
19 „Fala ta, Israele, zace ucisă pe dealurile tale!
Cum au căzut vitejii!
20 Nu spuneți lucrul acesta în Gat, nu răspândiți vestea aceasta în ulițele Ascalonului,
ca să nu se bucure fetele filistenilor,
ca să nu se laude fetelor celor netăiați împrejur.
21 Munți din Ghilboa! Nici rouă , nici ploaie să nu cadă pe voi!
Să nu fie pe voi nici câmpii care să dea pârgă pentru darurile de mâncare!
Căci acolo au fost aruncate scuturile vitejilor,
scutul lui Saul, ca și când n-ar fi fost uns cu untdelemn.
22 De la sângele celor răniți,
de la grăsimea celor mai voinici,
arcul lui Ionatan nu dădea înapoi niciodată
și sabia lui Saul nu se învârtea niciodată în vânt.
23 Saul și Ionatan, care s-au plăcut și s-au iubit în timpul vieții lor,
n-au fost despărțiți nici la moarte;
erau mai ușori decât vulturii,
mai tari decât leii.
24 Fiicele lui Israel, plângeți pe Saul, care vă îmbrăca în stacojiu și alte podoabe,
care vă punea găteli de aur pe hainele voastre!
25 Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei!
Cum a murit Ionatan pe dealurile tale!
26 Mă doare după tine, frate Ionatane!
Tu erai plăcerea mea;
dragostea ta pentru mine era minunată,
mai presus de dragostea femeiască.
27 Cum au căzut vitejii! Cum li s-au pierdut armele!”
Știrea morții lui Saul
1 Și a fost așa : după moartea lui Saul, când s‐a întors David de la înfrângerea amaleciților, David a locuit două zile în Țiclag. 2 Și a fost așa : a treia zi, iată, un bărbat a venit din tabără de la Saul cu hainele sfâșiate și cu pământ pe capul său. Și a fost așa : când a venit la David, a căzut la pământ și a făcut o plecăciune. 3 Și David i‐a zis: De unde vii? Și el i‐a zis: Am scăpat din tabăra lui Israel. 4 Și David i‐a zis: Cum s‐a întâmplat lucrul? Spune‐mi, te rog. Și el a spus: Poporul a fugit din luptă și mulți din popor au căzut și au murit și Saul și Ionatan, fiul său, au murit și ei. 5 Și David a zis tânărului care‐i spusese aceste lucruri : Cum știi tu că sunt morți Saul și Ionatan, fiul său? 6 Și tânărul care‐i spusese a zis: Treceam din întâmplare pe muntele Ghilboa și, iată, Saul era rezemat pe sulița sa și, iată, care și călăreți îl urmăreau aprig. 7 Și s‐a uitat înapoi și m‐a văzut și m‐a strigat. Și eu am zis: Iată‐mă! 8 Și mi‐a zis: Cine ești tu? Și i‐am zis: Sunt un amalecit. 9 El mi‐a zis iarăși: Stai, te rog, peste mine și omoară‐mă căci m‐au apucat mari dureri, căci viața mea este încă întreagă în mine. 10 Și am stat peste el și l‐am omorât , căci știam că nu mai putea trăi după căderea sa. Și am luat cununa care era pe capul lui și brățara care era pe brațul lui și le‐am adus aici, domnului meu. 11 Și David și‐a apucat hainele și le‐a sfâșiat , așa și toți bărbații care erau cu el. 12 Și au bocit și au postit până seara pentru Saul și pentru Ionatan, fiul său, și pentru poporul Domnului și pentru casa lui Israel, căci căzuseră prin sabie. 13 Și David a zis tânărului care‐i spusese aceste lucruri : De unde ești? Și el a zis: Sunt fiul unui străin, al unui amalecit. 14 Și David i‐a zis: Cum nu te‐ai temut să‐ți întinzi mâna ca să omori pe unsul Domnului? 15 Și David a chemat pe unul din tineri și i‐a zis: Vino încoace și aruncă‐te asupra lui! Și l‐a lovit și a murit. 16 Și David i‐a zis: Sângele tău să fie asupra capului tău! Căci gura ta a mărturisit împotriva ta zicând: Am omorât pe unsul Domnului.
Jalea lui David pentru Saul și Ionatan
17 Și David a plâns cu această plângere pentru Saul și pentru Ionatan, fiul său. 18 Și a poruncit să învețe pe copiii lui Iuda cântarea arcului. Iată este scrisă în cartea lui Iașar. 19 Slava lui Israel ucisă pe înălțimile tale! Cum au căzut vitejii! 20 Nu spuneți în Gat, nu vestiți în ulițele Ascalonului, ca să nu se bucure fiicele filistenilor, ca să nu se laude fiicele celor netăiați împrejur. 21 Munți ai Ghilboaei, nici rouă nici ploaie să nu fie peste voi, nici câmpii de daruri ridicate! Căci acolo a fost pângărit scutul vitejilor, scutul lui Saul, neuns cu untdelemn. 22 Arcul lui Ionatan nu se întorcea înapoi de la sângele celor uciși, de la grăsimea vitejilor și sabia lui Saul nu se întorcea goală. 23 Saul și Ionatan, prea iubiți și plăcuți în viețile lor, chiar și în moartea lor nu s‐au despărțit. Erau mai iuți decât vulturii, mai tari decât leii. 24 Fiice ale lui Israel, plângeți după Saul, care vă îmbrăca în stacojiu cu strălucire, care punea găteli de aur pe veșmintele voastre! 25 Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei! Ionatan este omorât pe înălțimile tale! 26 Mă doare după tine, fratele meu Ionatan! Foarte plăcut îmi erai; minunată a fost iubirea ta pentru mine: întrecea iubirea femeilor! 27 Cum au căzut vitejii și armele de război s‐au pierdut.