Foametea de trei ani
1 Pe vremea lui David, a fost o foamete care a ținut trei ani. David a întrebat pe Domnul, și Domnul a zis: „Din pricina lui Saul și a casei lui sângeroase, pentru că a ucis pe gabaoniți este foametea aceasta.” 2 Împăratul a chemat pe gabaoniți să le vorbească. (Gabaoniții nu erau dintre copiii lui Israel, ci erau o rămășiță a amoriților; copiii lui Israel se legaseră față de ei cu un jurământ, și totuși Saul voise să-i ucidă, în râvna lui pentru copiii lui Israel și Iuda.) 3 David a zis gabaoniților: „Ce pot face eu pentru voi și cu ce să fac ispășire, ca să binecuvântați moștenirea Domnului?” 4 Gabaoniții i-au răspuns: „Nu voim nici argint, nici aur de la Saul și de la casa lui și nici nu este treaba noastră să omorâm pe cineva din Israel.” Și împăratul a zis: „Ce voiți dar să vă fac?” 5 Ei au răspuns împăratului: „Fiindcă omul acela ne-a slăbit și își pusese de gând să ne nimicească, pentru ca să ne facă să pierim din tot ținutul lui Israel, 6 să ni se dea șapte bărbați din fiii lui și-i vom spânzura înaintea Domnului, la Ghibea lui Saul, alesul Domnului.” Și împăratul a zis: „Vi-i voi da.” 7 Împăratul a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul pe care-l făcuseră între ei, înaintea Domnului, David și Ionatan, fiul lui Saul. 8 Dar împăratul a luat pe cei doi fii pe care-i născuse lui Saul Rițpa , fata lui Aiia, și anume: Armoni și Mefiboșet, și pe cei cinci fii pe care-i născuse Merab, fata lui Saul, lui Adriel din Mehola, fiul lui Barzilai; 9 i-a dat în mâinile gabaoniților, care i-au spânzurat pe munte, înaintea Domnului. Toți cei șapte au pierit împreună; au fost omorâți în cele dintâi zile ale seceratului, la începutul seceratului orzurilor. 10 Rițpa , fata lui Aiia, a luat un sac și l-a întins sub ea, peste stâncă, de la începutul seceratului până când a căzut peste ei ploaie din cer, și a oprit păsările cerului să se apropie de ei în timpul zilei și fiarele câmpului, în timpul nopții. 11 Au înștiințat pe David despre ce făcuse Rițpa, fata lui Aiia, țiitoarea lui Saul. 12 Și David s-a dus și a luat oasele lui Saul și oasele fiului său Ionatan de la locuitorii din Iabesul Galaadului , care le luaseră din piața Bet-Șan, unde îi spânzuraseră filistenii când au bătut pe Saul la Ghilboa. 13 A luat de acolo oasele lui Saul și oasele fiului său Ionatan și s-au strâns și oasele celor ce fuseseră spânzurați. 14 Au îngropat oasele lui Saul și ale fiului său Ionatan în țara lui Beniamin, la Țela , în mormântul lui Chis, tatăl lui Saul. Și au făcut tot ce poruncise împăratul.
După aceea, Dumnezeu a fost potolit față de țară.
Războiul împotriva filistenilor
15 Filistenii au pornit iarăși cu război împotriva lui Israel. David s-a coborât cu slujitorii lui și a luptat împotriva filistenilor. David era obosit. 16 Și Ișbi-Benob, unul din copiii lui Rafa, a voit să omoare pe David; avea o suliță în greutate de trei sute de sicli de aramă și era încins cu o sabie nouă. 17 Abișai, fiul Țeruiei, a venit în ajutorul lui David, a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci, oamenii lui David i-au jurat zicând: „Să nu mai ieși cu noi la luptă, ca să nu stingi lumina lui Israel.” 18 După aceea, a mai fost o bătălie la Gob cu filistenii. Atunci, Sibecai , Hușatitul, a omorât pe Saf, care era unul din copiii lui Rafa. 19 A mai fost o bătălie la Gob cu filistenii. Și Elhanan, fiul lui Iaare-Oreghim din Betleem, a omorât pe Goliat din Gat, care avea o suliță al cărei mâner era ca sulul de țesut. 20 A mai fost o bătălie la Gat . Acolo era un om de statură înaltă, care avea șase degete la fiecare mână și la fiecare picior, în total douăzeci și patru, și care se trăgea tot din Rafa. 21 El a batjocorit pe Israel, și Ionatan, fiul lui Șimea , fratele lui David, l-a omorât. 22 Acești patru oameni erau copiii lui Rafa născuți la Gat. Au pierit uciși de mâna lui David și de mâna slujitorilor lui.
Foamete de trei ani
1 Și a fost foamete în timpul lui David trei ani, an după an. Și David a căutat fața Domnului. Și Domnul a zis: Este pentru Saul și pentru casa de sânge, căci a omorât pe gabaoniți. 2 Și împăratul a chemat pe gabaoniți și le‐a vorbit. (Și gabaoniții nu erau din copiii lui Israel, ci din rămășița amoriților și copiii lui Israel le juraseră și Saul în râvna sa pentru copiii lui Israel și Iuda a căutat să‐i ucidă). 3 Și David a zis gabaoniților: Ce să vă fac și cu ce să fac ispășire, ca să binecuvântați moștenirea Domnului? 4 Și gabaoniții i‐au zis: Nu este vorba de argint sau aur între noi și Saul sau casa lui și nici să omori pentru noi vreun bărbat din Israel. Și el a zis: Vă voi face ce veți zice. 5 Și ei au zis împăratului: Pe bărbatul care ne‐a nimicit și a urzit pierderea noastră, ca să nu mai rămânem în toate hotarele lui Israel… 6 Să ni se dea șapte bărbați dintre fiii lui și‐i vom spânzura Domnului la Ghibea lui Saul, alesul Domnului. Și împăratul a zis: Voi da. 7 Și împăratul a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul Domnului care era între ei, între David și Ionatan, fiul lui Saul. 8 Și împăratul a luat pe cei doi fii ai Rițpei , fiica lui Aiia, pe care îi născuse ea lui Saul, Armoni și Mefiboșet, și pe cei cinci fii ai Merabei, fiica lui Saul, pe care‐i născuse ea lui Adriel, fiul lui Barzilai, Meholatitul. 9 Și i‐a dat în mâinile gabaoniților și i‐au spânzurat pe munte înaintea Domnului. Și cei șapte au căzut împreună și au fost uciși în cele dintâi zile ale secerișului la începutul secerișului orzului. 10 Și Rițpa , fiica lui Aiia, a luat un sac și l‐a întins pentru sine peste stâncă, de la începutul seceratului până s‐a vărsat apă peste ei din ceruri; și n‐a lăsat să se odihnească păsările cerurilor peste ei ziua, nici fiarele câmpului noaptea. 11 Și s‐a spus lui David ce făcuse Rițpa, fiica lui Aiia, țiitoarea lui Saul. 12 Și David s‐a dus și a luat oasele lui Saul și oasele lui Ionatan, fiul său, de la locuitorii din Iabes‐Galaad, care le furaseră din ulița Bet‐Șanului, unde îi spânzuraseră filistenii în ziua când filistenii uciseseră pe Saul în Ghilboa. 13 Și a adus de acolo oasele lui Saul și oasele lui Ionatan, fiul său. Și au adunat oasele celor ce fuseseră spânzurați. 14 Și au îngropat oasele lui Saul și ale lui Ionatan, fiul său, în țara lui Beniamin la Țela , în mormântul lui Chis, tatăl său, și au făcut tot ce poruncise împăratul. Și după aceasta Dumnezeu s‐a lăsat înduplecat față de țară.
Războiul împotriva filistenilor
15 Și filistenii au avut iarăși război cu Israel. Și David s‐a pogorât și robii lui cu el și s‐au luptat împotriva filistenilor. Și David era ostenit. 16 Și Ișbi‐Benob, care era din copiii lui Rafa, (greutatea suliței lui era de trei sute de greutăți de aramă și el era încins cu o sabie nouă), s‐a gândit să lovească pe David. 17 Și Abișai, fiul Țeruiei, l‐a ajutat și a lovit pe filistean și l‐a ucis. Și bărbații lui David i‐au jurat zicând: Să nu mai ieși cu noi la luptă ca să nu stingi cande la lui Israel. 18 Și a fost așa : după aceea a fost iarăși război cu filistenii în Gob. Atunci Sibecai Hușatitul a lovit pe Saf care era din copiii lui Rafa. 19 Și iarăși a fost război cu filistenii la Gob. Și Elhanan, fiul lui Iaare‐Oreghim, Betleemitul, a lovit pe Goliat , Ghititul, și mânerul suliței lui era ca un sul de țesător. 20 Și iarăși a fost război la Gat și acolo era un bărbat foarte înalt și degetele mâinilor lui și degetele picioarelor lui erau șase și șase, douăzeci și patru la număr. Și se născuse și el lui Rafa. 21 Și el a batjocorit pe Israel și Ionatan, fiul lui Șimea , fratele lui David, l‐a ucis. 22 Acești patru se născuseră lui Rafa la Gat și au căzut prin mâna lui David și prin mâna robilor lui.