1 Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion și la adăpost pe muntele Samariei, vai de mai-marii aceștia ai celui dintâi dintre neamuri, la care aleargă casa lui Israel!… 2 Treceți la Calne și vedeți, duceți-vă de acolo până la Hamatul cel mare și coborâți-vă în Gat , la filisteni. Sunt oare cetățile acestea mai înfloritoare decât cele două împărății ale voastre și este ținutul lor mai întins decât al vostru?… 3 Credeți că ziua nenorocirii este departe și faceți să se apropie domnia silniciei . 4 Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănâncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 5 Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif! 7 De aceea vor merge în robie în fruntea prinșilor de război și vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătați. 8 Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine Însuși și Domnul Dumnezeul oștirilor a zis: „Mi-e scârbă de mândria lui Iacov și-i urăsc palatele, de aceea voi da în mâna vrăjmașului cetatea cu tot ce este în ea.” 9 Și, dacă vor mai rămâne zece oameni într-o casă, vor muri. 10 Când unchiul său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicându-i oasele din casă, și va întreba pe cel din fundul casei: „Mai este cineva cu tine?”, acela va răspunde: „Nimeni…” Iar celălalt va zice: „Tăcere ! Căci nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!” 11 Căci iată că Domnul poruncește să se dărâme casa cea mare și să se facă bucăți casa cea mică. 12 Pot caii să alerge pe o stâncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de ați prefăcut judecata în otravă și roada dreptății în pelin? 13 Vă bucurați de lucruri de nimic și ziceți: „Oare nu prin tăria noastră am câștigat noi putere?” 14 „De aceea, iată, voi ridica împotriva voastră, casa lui Israel”, zice Domnul Dumnezeul oștirilor, „un neam care vă va asupri de la intrarea Hamatului până la pârâul pustiei.”
Amenințare împotriva seminției fruntașilor
1 Vai de cei ce sunt fără grijă în Sion și care se încred în muntele Samariei, oameni cu nume între cele dintâi ale neamurilor, la care vine casa lui Israel! 2 Treceți la Calne și vedeți. Și de acolo duceți‐vă la Hamatul cel mare și coborâți‐vă la Gatul filistenilor. Oare sunt ele mai bune decât împărățiile acestea? Ori este hotarul lor mai mare decât hotarul vostru? 3 Voi care depărtați ziua cea rea și faceți să se apropie scaunul asupririi ; 4 care vă culcați pe paturi de fildeș și vă întindeți în așternuturile voastre și mâncați mieii grași din turmă și vițeii din mijlocul grajdului; 5 care cântați alene după glasul alăutei, care vă născociți instrumente de muzică întocmai ca David ; 6 care beți vinul în farfurii și vă ungeți cu mirurile cele dintâi, dar nu vă întristați de rănile lui Iosif. 7 De aceea acum vor fi duși robi în capul celor duși robi și vor trece ospețele celor ce se întind. 8 Domnul Dumnezeu s‐a jurat pe sufletul său, zice Domnul Dumnezeul oștirilor: Disprețuiesc mândria lui Iacov și‐i urăsc palatele; de aceea voi da cetatea și tot ce este în ea. 9 Și va fi așa : dacă vor rămâne zece oameni într‐o casă, vor muri. 10 Și unchiul cuiva îl va ridica, adică cel ce‐l va arde, ca să scoată oasele din casă și va zice celui ce va fi în părțile dinăuntrul casei: Mai este cineva cu tine? Și el va zice: Nimeni. Atunci va zice: Tăcere . Căci nu putem pomeni numele Domnului. 11 Căci iată, Domnul poruncește și va lovi casa cea mare cu spărturi și casa cea mică cu crăpături. 12 Vor alerga oare cai pe stâncă? Voi ara acolo cu boi? Căci ați schimbat judecata în fiere și rodul dreptății în pelin. 13 Voi, care vă bucurați în lucru de nimic, care ziceți: Oare nu ne‐am luat noi coarne prin puterea noastră? 14 Căci iată, casă a lui Israel, zice Domnul Dumnezeul oștirilor: Voi scula împotriva voastră un neam și vă vor apăsa de la intrarea Hamatului până la pârâul pustiei.