Moise se roagă pentru poporul amărât
1 Domnul a zis lui Moise: „Du-te și pornește de aici cu poporul pe care l-ai scos din țara Egiptului; suie-te în țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: ‘Seminței tale o voi da!’ 2 Voi trimite înaintea ta un înger și voi izgoni pe canaaniți, amoriți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți. 3 Suie-te în țara aceasta unde curge lapte și miere. Dar Eu nu Mă voi sui în mijlocul tău, ca să nu te prăpădesc pe drum, căci ești un popor încăpățânat.” 4 Când a auzit poporul aceste triste cuvinte, toți s-au întristat și nimeni nu și-a pus podoabele pe el. 5 Și Domnul a zis lui Moise: „Spune copiilor lui Israel: ‘Voi sunteți un popor încăpățânat; numai o clipă dacă M-aș sui în mijlocul tău, te-aș prăpădi. Aruncă-ți acum podoabele de pe tine, și voi vedea ce-ți voi face.’” 6 Copiii lui Israel și-au scos de pe ei podoabele și au plecat de la muntele Horeb.
Moise mergând la cort
7 Moise a luat cortul lui și l-a întins afară din tabără, la o depărtare oarecare; l-a numit cortul întâlnirii. Și toți cei ce întrebau pe Domnul se duceau la cortul întâlnirii, care era afară din tabără. 8 Când se ducea Moise la cort, tot poporul se scula în picioare; fiecare stătea la ușa cortului său și urmărea cu ochii pe Moise, până intra el în cort. 9 Și când intra Moise în cort, stâlpul de nor se cobora și se oprea la ușa cortului, și Domnul vorbea cu Moise. 10 Tot poporul vedea stâlpul de nor oprindu-se la ușa cortului; tot poporul se scula și se arunca cu fața la pământ la ușa cortului lui. 11 Domnul vorbea cu Moise față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui. Apoi, Moise se întorcea în tabără, dar tânărul lui slujitor, Iosua, fiul lui Nun, nu ieșea deloc din mijlocul cortului.
Moise cere să vadă slava lui Dumnezeu
12 Moise a zis Domnului: „Iată , Tu îmi zici: ‘Du pe poporul acesta!’ Și nu-mi arăți pe cine vei trimite cu mine. Însă Tu ai zis: ‘Eu te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea!’ 13 Acum, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, arată-mi căile Tale; atunci Te voi cunoaște și voi avea trecere înaintea Ta. Și gândește-Te că neamul acesta este poporul Tău!” 14 Domnul a răspuns: „Voi merge Eu Însumi cu tine și îți voi da odihnă.” 15 Moise i-a zis: „Dacă nu mergi Tu Însuți cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici. 16 Cum se va ști că am căpătat trecere înaintea Ta, eu și poporul Tău? Oare nu când vei merge Tu cu noi și când prin aceasta vom fi deosebiți, eu și poporul Tău, de toate popoarele de pe fața pământului?” 17 Domnul a zis lui Moise: „Voi face și ceea ce-mi ceri acum, căci ai căpătat trecere înaintea Mea și te cunosc pe nume!” 18 Moise a zis: „Arată-mi slava Ta!” 19 Domnul a răspuns: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumusețea Mea și voi chema Numele Domnului înaintea ta; Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur și am milă de cine vreau să am milă!” 20 Domnul a zis: „Fața nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă și să trăiască!” 21 Domnul a zis: „Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă. 22 Și când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii și te voi acoperi cu mâna Mea până voi trece. 23 Iar când Îmi voi trage mâna la o parte de la tine, Mă vei vedea pe dinapoi; dar Fața Mea nu se poate vedea.”
Mijlocirea lui Moise
1 Și Domnul a zis lui Moise: Pleacă, suie‐te de aici, tu și poporul pe care l‐ai scos din țara Egiptului în țara pe care am jurat‐o lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov zicând: O voi da seminței tale. 2 Și voi trimite un înger înaintea ta și voi izgoni pe cananit, pe amorit și pe hetit și pe ferezit, pe hevit și pe iebusit: 3 în țara unde curge lapte și miere : căci nu mă voi sui în mijlocul tău, căci ești un popor tare la grumaz, ca să nu te nimicesc pe cale. 4 Și poporul a auzit acest cuvânt rău. Și s‐au jelit și nimeni nu și‐a pus podoabele. 5 Și Domnul zisese lui Moise: Spune copiilor lui Israel: Voi sunteți un popor tare la grumaz; într‐o clipă mă voi sui în mijlocul tău și te voi nimici. Și acum aruncă‐ți podoabele de pe tine și voi ști ce‐ți voi face. 6 Și copiii lui Israel și‐au scos podoabele lor de la muntele Horeb înainte.
Moise mergând la cort
7 Și Moise a luat cortul și l‐a întins afară din tabără, departe de tabără, și a numit cortul întâlnirii. Și a fost așa : oricine căuta pe Domnul ieșea la cortul întâlnirii care era afară din tabără. 8 Și a fost așa : când Moise a ieșit afară la cort tot poporul s‐a sculat și a stătut fiecare la intrarea cortului său și s‐a uitat după Moise până a intrat în cort. 9 Și a fost așa : când a intrat Moise în cort, stâlpul de nor s‐a coborât și a stat la intrarea cortului și Domnul a vorbit cu Moise. 10 Și tot poporul a văzut stâlpul de nor stând la intrarea cortului și tot poporul s‐a sculat și s‐au închinat fiecare la intrarea cortului său. 11 Și Domnul vorbea cu Moise față în față cum vorbește un om cu prietenul său. Și se întorcea în tabără; dar slujitorul său Iosua, fiul lui Nun, un tânăr, nu ieșea dinăuntrul cortului.
Moise vede slava Domnului
12 Și Moise a zis Domnului: Vezi, tu îmi zici: Suie pe poporul acesta! Și nu mi‐ai făcut cunoscut pe cine vei trimite cu mine. Și ai zis: Eu te cunosc pe nume și ai aflat har în ochii mei. 13 Și acum, te rog, dacă am aflat har în ochii tăi, arată‐mi dar căile tale, ca să te cunosc și să aflu har în ochii tăi: și ai în vedere că acest neam este poporul tău. 14 Și el a zis: Fața mea va merge și îți voi da odihnă . 15 Și el i‐a zis: Dacă nu merge fața ta, nu ne sui de aici. 16 Căci în ce se va cunoaște atunci că am aflat har în ochii tăi, eu și poporul tău? Oare nu într‐aceasta că vei merge cu noi? Așa vom fi deosebiți, eu și poporul tău, din toate popoarele care sunt pe fața pământului. 17 Și Domnul a zis lui Moise: Voi face și lucrul acesta pe care‐l spui acum, căci ai aflat har în ochii mei și te cunosc pe nume. 18 Și el a zis: Arată‐mi, te rog, slava ta! 19 Și el a zis: Voi face să treacă toată bunătatea mea pe dinaintea feței tale și voi vesti numele Domnului înaintea ta și voi fi îndurător cu cine voi fi îndurător și‐mi va fi milă de cine‐mi va fi milă. 20 Și a zis: Tu nu‐mi poți vedea fața, căci omul nu poate să mă vadă și să trăiască. 21 Și Domnul a zis: Iată un loc lângă mine și să stai pe stâncă. 22 Și va fi așa : când va trece slava mea, te voi pune într‐o crăpătură a stâncii și te voi acoperi cu mâna mea până voi trece. 23 Și‐mi voi trage mâna și mă vei vedea pe dinapoi, dar fața mea nu se va vedea.