Chemarea lui Ezechiel
1 În al treizecilea an, în a cincea zi a lunii a patra, pe când eram între prinșii de război de la râul Chebar, s-au deschis cerurile și am avut vedenii dumnezeiești. 2 În a cincea zi a lunii – era în anul al cincilea al robiei împăratului Ioiachin –, 3 Cuvântul Domnului a vorbit lui Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în țara haldeenilor, lângă râul Chebar, și acolo a venit mâna Domnului peste el. 4 M-am uitat și iată că au venit de la miazănoapte un vânt năprasnic, un nor gros și un snop de foc, care răspândea de jur împrejur o lumină strălucitoare, în mijlocul căreia lucea ca o aramă lustruită, care ieșea din mijlocul focului. 5 Tot în mijloc , se mai vedeau patru făpturi vii, a căror înfățișare avea o asemănare omenească. 6 Fiecare din ele avea patru fețe și fiecare avea patru aripi. 7 Picioarele lor erau drepte și talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui vițel și scânteiau ca niște aramă lustruită. 8 Sub aripi, de cele patru părți ale lor, aveau niște mâini de om și toate patru aveau fețe și aripi. 9 Aripile lor erau prinse una de alta. Și când mergeau , nu se întorceau în nicio parte, ci fiecare mergea drept înainte. 10 Cât despre chipul fețelor lor, era așa: înainte, toate aveau o față de om; la dreapta lor, toate patru aveau câte o față de leu; la stânga lor , toate patru aveau câte o față de bou, iar înapoi, toate patru aveau câte o față de vultur. 11 Aripile fiecăreia erau întinse în sus, așa că două din aripile lor ajungeau până la cele învecinate, iar două le acopereau trupurile. 12 Fiecare mergea drept înainte, și anume încotro le mâna duhul să meargă, într-acolo mergeau, iar în mersul lor nu se întorceau în nicio parte. 13 În mijlocul acestor făpturi vii era ceva ca niște cărbuni de foc aprinși, care ardeau, și ceva ca niște făclii umbla încoace și încolo printre aceste făpturi vii; focul acesta arunca o lumină strălucitoare și din el ieșeau fulgere. 14 Făpturile vii însă, când alergau și se întorceau, erau ca fulgerul . 15 Mă uitam la aceste făpturi vii și iată că pe pământ, afară de făpturile vii, era o roată la fiecare din cele patru fețe ale lor. 16 Înfățișarea acestor roți și materialul din care erau făcute păreau de crisolit și toate patru aveau aceeași întocmire. Înfățișarea și alcătuirea lor erau de așa fel, încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roți. 17 Când mergeau , alergau pe toate cele patru laturi ale lor și nu se întorceau deloc în mersul lor. 18 Aveau niște obezi de o înălțime înspăimântătoare și, pe obezile lor, cele patru roți erau pline cu ochi de jur împrejur. 19 Când mergeau făpturile vii, mergeau și roțile pe lângă ele și, când se ridicau făpturile vii de la pământ, se ridicau și roțile. 20 Unde le mâna duhul să meargă, acolo mergeau, încotro voia duhul, și împreună cu ele se ridicau și roțile, căci duhul făpturilor vii era în roți. 21 Când mergeau făpturile vii, mergeau și roțile; când se opreau ele, se opreau și roțile; când se ridicau de pe pământ, se ridicau și roțile; căci duhul făpturilor vii era în roți. 22 Deasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o întindere a cerului, care semăna cu cristalul strălucitor și se întindea în aer sus, peste capetele lor. 23 Sub cerul acesta, aripile lor stăteau drepte, întinse una spre alta, și mai aveau, fiecare, câte două aripi, care le acopereau trupurile. 24 Când umblau, am auzit vâjâitul aripilor lor ca vâjâitul unor ape mari și ca glasul Celui Atotputernic. Când mergeau, era un vuiet gălăgios, ca al unei oștiri, iar când se opreau, își lăsau aripile în jos. 25 Și venea un vuiet care pornea de deasupra cerului întins peste capetele lor, iar când se opreau își lăsau aripile în jos. 26 Deasupra cerului care era peste capetele lor, era ceva ca o piatră de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care ședea pe el. 27 Am mai văzut iarăși o lucire de aramă lustruită, ca niște foc, înăuntrul căruia era omul acesta și care strălucea de jur împrejur; de la chipul rărunchilor lui până sus și de la chipul rărunchilor lui până jos, am văzut ca un fel de foc și, de jur împrejur, era înconjurat cu o lumină strălucitoare. 28 Ca înfățișarea curcubeului , care stă în nor într-o zi de ploaie, așa era și înfățișarea acestei lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel era arătarea slavei Domnului. Când am văzut-o, am căzut cu fața la pământ și am auzit glasul Unuia care vorbea.
Arătarea slavei lui Dumnezeu
1 Și a fost așa : în anul al treizecilea, în luna a patra, la cinci ale lunii, pe când eram în robie lângă râul Chebar, s‐au deschis cerurile și am văzut vedenii de la Dumnezeu. 2 În ziua a cincea a lunii, care era în anul al cincilea al robiei împăratului Ioiachin, 3 cuvântul Domnului a fost către Ezechiel, preotul, fiul lui Buzi, în țara haldeilor, lângă râul Chebar; și mâna Domnului a fost acolo asupra lui. 4 Și am văzut și iată un vârtej de vânt venea de la miazănoapte , un nor mare și un foc înlănțuindu‐se; și în jurul lui era o strălucire și din mijlocul lui parcă ar fi fost aramă lucitoare din mijlocul focului. 5 Și din mijlocul lui ieșea asemănarea a patru făpturi vii. Și aceasta era înfățișarea lor: aveau asemănare de om. 6 Și fiecare avea patru fețe și fiecare din ele avea patru aripi. 7 Și picioarele lor erau picioare drepte; și talpa picioarelor lor era ca talpa copitei vițelului și scânteiau ca arama strălucitoare. 8 Și aveau mâini de om sub aripile lor la cele patru laturi ale lor; și toate patru aveau fețe și aripi. 9 Aripile lor erau prinse una de alta; nu se întorceau când mergeau ; fiecare mergea drept înainte. 10 Cât pentru asemănarea fețelor lor, aveau fața de om; și toate patru aveau fața de leu la dreapta; și toate patru aveau fața de bou la stânga ; toate patru aveau și o față de vultur. 11 Și fețele lor și aripile lor erau despărțite sus; două aripi la fiecare erau prinse una de alta și două le acopereau trupurile. 12 Și mergeau fiecare drept înainte; mergeau încotro avea duhul să meargă; nu se întorceau când mergeau. 13 Cât despre asemănarea făpturilor vii, înfățișarea lor era asemenea cărbunilor de foc aprinși, ca înfățișarea făcliilor ; focul se suia și se cobora printre făpturile vii și focul strălucea și din foc ieșeau fulgere. 14 Și făpturile vii alergau și se întorceau ca înfățișarea unei brazde de fulger . 15 Și am văzut făpturile vii și iată, era o roată pe pământ lângă făpturile vii, pentru fiecare din cele patru fețe ale lor. 16 Înfățișarea roatelor și lucrul lor era ca de hrisolit ; și toate patru aveau o singură asemănare; și înfățișarea lor și lucrul lor erau ca și cum ar fi o roată în mijlocul unei roți. 17 Când mergeau , mergeau pe cele patru laturi ale lor: nu se învârteau când mergeau. 18 Iar obezile lor erau înalte și îngrozitoare; și toate patru aveau obezile lor pline de ochi de jur împrejur. 19 Și când mergeau făpturile vii, mergeau și roatele lângă ele: și când făpturile vii se înălțau de la pământ, se înălțau și roatele. 20 Ori încotro avea duhul să meargă, ele mergeau; într‐acolo avea duhul să meargă; și roatele se înălțau lângă ele; căci duhul făpturilor vii era în roți. 21 Când mergeau acelea, mergeau și acestea; și când stăteau acelea, stăteau și acestea; și când acelea se înălțau de la pământ, roatele se înălțau lângă ele; căci duhul făpturilor vii era în roți. 22 Și deasupra capului făpturii vii era asemănarea unei întinderi ca cristalul îngrozitor de privit, întinsă peste capetele lor deasupra. 23 Și dedesubtul întinderii aripile lor erau drepte, una către cealaltă: fiecare avea două care acopereau de partea asta și fiecare avea două care acopereau de partea ceea, trupurile lor. 24 Și când mergeau, am auzit vuietul aripilor lor, ca vuietul de ape mari, ca glasul celui Atotputernic, un vuiet de zarvă ca vuietul unei oștiri; când stăteau, își lăsau aripile în jos. 25 Și un glas era deasupra întinderii care era peste capetele lor: când stăteau, își lăsau aripile în jos. 26 Și deasupra întinderii care era peste capetele lor era asemănarea unui scaun de domnie ca înfățișarea unei pietre de safir: și pe asemănarea scaunului de domnie era o asemănare ca înfățișarea unui om deasupra lui pe el. 27 Și am văzut parcă era aramă lucitoare, ca înfățișarea unui foc, înăuntrul ei, de jur împrejur, de la înfățișarea coapselor lui și în sus; și de la înfățișarea coapselor lui și în jos am văzut ca înfățișarea unui foc; și era o strălucire de jur împrejur. 28 Ca înfățișarea curcubeului care este în nor pe o zi de ploaie, așa era înfățișarea strălucirii de jur împrejur. Aceasta era înfățișarea asemănării slavei Domnului. Și când am văzut‐o, am căzut pe fața mea și am auzit un glas al unuia care vorbea.