Fuga lui Iacov în Mesopotamia
1 Isaac a chemat pe Iacov, l-a binecuvântat și i-a dat porunca aceasta: „Să nu-ți iei nevastă dintre fetele lui Canaan. 2 Scoală-te , du-te la Padan-Aram , în casa lui Betuel , tatăl mamei tale, și ia-ți de acolo o nevastă dintre fetele lui Laban , fratele mamei tale. 3 Dumnezeul cel Atotputernic să te binecuvânteze, să te facă să crești și să te înmulțești, ca să ajungi o ceată de noroade! 4 Să-ți dea binecuvântarea lui Avraam, ție și seminței tale cu tine, ca să stăpânești țara în care locuiești ca străin și pe care a dat-o lui Avraam.” 5 Și Isaac a trimis pe Iacov, care s-a dus la Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel, Arameul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov și a lui Esau.
Esau mai ia o nevastă
6 Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov și-l trimisese la Padan-Aram, ca să-și ia nevastă de acolo, și că, binecuvântându-l, îi dăduse porunca aceasta: „Să nu-ți iei nevastă dintre fetele lui Canaan.” 7 A văzut că Iacov ascultase de tatăl său și de mama sa și plecase la Padan-Aram. 8 Esau a înțeles astfel că fetele lui Canaan nu-i plăceau tatălui său Isaac. 9 Și Esau s-a dus la Ismael. El a mai luat de nevastă, pe lângă nevestele pe care le avea, pe Mahalat , fata lui Ismael, fiul lui Avraam, și sora lui Nebaiot .
Scara cerului
10 Iacov a plecat din Beer-Șeba și și-a luat drumul spre Haran . 11 A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfințise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi și s-a culcat în locul acela. 12 Și a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau și se coborau pe scara aceea. 13 Și Domnul stătea deasupra ei și zicea: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tatălui tău Avraam și Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care ești culcat ți-l voi da ție și seminței tale. 14 Sămânța ta va fi ca pulberea pământului; te vei întinde la apus și la răsărit, la miazănoapte și la miazăzi și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine și în sămânța ta. 15 Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge și te voi aduce înapoi în țara aceasta, căci nu te voi părăsi până nu voi împlini ce-ți spun.” 16 Iacov s-a trezit din somn și a zis: „Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, și eu n-am știut.” 17 I-a fost frică și a zis: „Cât de înfricoșat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!” 18 Și Iacov s-a sculat dis-de-dimineață, a luat piatra pe care o pusese căpătâi, a pus-o ca stâlp de aducere aminte și a turnat untdelemn pe vârful ei. 19 A dat locului acestuia numele Betel , dar mai înainte cetatea se chema Luz. 20 Iacov a făcut o juruință și a zis: „Dacă va fi Dumnezeu cu mine și mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac 21 și dacă mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu; 22 piatra aceasta pe care am pus-o ca stâlp de aducere aminte va fi casa lui Dumnezeu și Îți voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.”
Fuga lui Iacov
1 Și Isaac a chemat pe Iacov și l‐a binecuvântat și i‐a poruncit și i‐a zis : Să nu‐ți iei nevastă din fetele lui Canaan. 2 Scoală‐te, du‐te în Padan‐Aram la casa lui Betuel, tatăl mamei tale, și ia‐ți nevastă de acolo din fetele lui Laban, fratele mamei tale. 3 Și Dumnezeul cel Atotputernic să te binecuvânteze și să te facă să crești și să te înmulțească pentru ca să ajungi o adunare de popoare. 4 Și să‐ți dea binecuvântarea lui Avraam ție și seminței tale cu tine ca să stăpânești țara unde ai stat vremelnic pe care a dat‐o Dumnezeu lui Avraam. 5 Și Isaac a trimis pe Iacov. Și el a plecat la Padan‐Aram la Laban, fiul lui Betuel Sirianul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov și Esau. 6 Și Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov și‐l trimise la Padan‐Aram ca să‐și ia nevastă de acolo binecuvântându‐l și poruncindu‐i zicând: Să nu‐ți iei nevastă din fetele lui Canaan! 7 și că Iacov ascultase pe tatăl său și pe mamă‐sa și plecase la Padan‐Aram. 8 Și Esau a văzut că fetele lui Canaan erau rele în ochii lui Isaac, tatăl său. 9 Și Esau s‐a dus la Ismael și a luat de nevastă pe lângă nevestele pe care le avea pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, pe sora lui Nebaiot.
Visul lui Iacov
10 Și Iacov a ieșit din Beer‐Șeba și a mers spre Haran. 11 Și a descălecat la un loc și a mas acolo peste noapte pentru că apusese soarele. Și a luat una din pietrele locului și a făcut‐o căpătâi și s‐a culcat în acel loc. 12 Și a visat. Și iată o scară ridicată pe pământ și vârful ei ajungea la ceruri. Și iată îngerii lui Dumse suiau și se pogorau pe ea. 13 Și iată Domnul sta deasupra ei și a zis : Eu sunt Domnul Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău, și Dumnezeul lui Isaac ; țara pe care ești culcat ți‐o voi da ție și seminței tale. 14 Și sămânța ta va fi ca pulberea pământului și te vei întinde spre apus și spre răsărit și spre miazănoapte și spre miazăzi și în tine și în sămânța ta se vor binecuvânta toate familiile pământului. 15 Și iată eu sunt cu tine și te voi păzi oriîncotro vei merge și te voi aduce înapoi în țara aceasta, căci nu te voi părăsi până voi face ceea ce ți‐am făgăduit. 16 Și Iacov s‐a deșteptat din somnul său și a zis: Cu adevărat Domnul este în locul acesta și n‐am știut. 17 Și s‐a temut și a zis: Cât de înfricoșat este locul acesta! Aceasta nu este alta decât casa lui Dumnezeu și aceasta este poarta cerurilor! 18 Și Iacov s‐a sculat dis‐de‐dimineață și a luat piatra pe care o făcuse căpătâi și a așezat‐o stâlp și a turnat untdelemn peste vârful ei. 19 Și a pus numele locului aceluia Betel; dar cu adevărat numele cetății era mai înainte Luz. 20 Și Iacov a jurat o juruință zicând: Dacă va fi Dumnezeu cu mine și mă va păzi în calea aceasta pe care merg și‐mi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac 21 și mă voi întoarce în pace la casa tatălui meu , atunci Domnul va fi Dumnezeul meu. 22 Și piatra aceasta pe care am pus‐o stâlp va fi casa lui Dumnezeu. Și din tot ce‐mi vei da îți voi da zeciuială negreșit.