1 „Când era tânăr Israel , îl iubeam și am chemat pe fiul Meu din Egipt. 2 Dar, cu cât prorocii îi chemau, cu atât ei se depărtau: au adus jertfe baalilor și tămâie chipurilor idolești. 3 Și totuși Eu l-am învățat pe Efraim să meargă și l-am ridicat în brațe, dar n-au văzut că Eu îi vindecam. 4 I-am tras cu legături omenești, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lângă gură. M-am plecat spre ei și le-am dat de mâncare . 5 Nu se vor mai întoarce în țara Egiptului, dar asirianul va fi împăratul lor, pentru că n-au voit să se întoarcă la Mine. 6 Sabia va năvăli peste cetățile lor, va nimici, va mânca pe sprijinitorii lor din pricina planurilor pe care le-au făcut. 7 Poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine și, dacă sunt chemați înapoi la Cel Preaînalt, niciunul din ei nu caută să se ridice. 8 Cum să te dau, Efraime? Cum să te predau, Israele? Cum să-ți fac ca Admei ? Cum să te fac ca Țeboimul? Mi se zbate inima în Mine și tot lăuntrul Mi se mișcă de milă! 9 Nu voi lucra după mânia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim, căci Eu sunt Dumnezeu , nu un om. Eu sunt Sfântul în mijlocul tău și nu voi veni să prăpădesc. 10 Ei vor urma pe Domnul ca pe un leu care va răcni , căci El Însuși va răcni, și copiii vor alerga tremurând de la apus . 11 Vor alerga tremurând din Egipt ca o pasăre și din țara Asiriei ca o porumbiță . Și-i voi face să locuiască în casele lor”, zice Domnul. 12 „Efraim Mă înconjoară cu minciuni și casa lui Israel cu înșelătorii. Iuda este tot hoinar față de Dumnezeu, față de Cel Sfânt și Credincios.
Nerecunoștința lui Israel
1 Când Israel era tânăr, l‐am iubit și am chemat pe fiul meu din Egipt. 2 Pe cât îi chemau prorocii, pe atâta se depărtau de la ei: jertfeau Baalilor și ardeau tămâie chipurilor cioplite. 3 Totuși eu am învățat pe Efraim să umble. Îi luam în brațele mele, dar n‐au cunoscut că voiam să‐i tămăduiesc. 4 I‐am tras cu legături de om, cu funii de iubire. Și le‐am fost ca cei ce ridică jugul de pe grumajii lor și le‐am dat să mănânce încet. 5 El nu se va întoarce în țara Egiptului, ci asirianul va fi împăratul lui, căci n‐au voit să se întoarcă la mine. 6 Și sabia va sta peste cetățile lui și‐i va strica zăvoarele și le va mistui, pentru sfaturile lor. 7 Și poporul meu este pe povârnișul dării înapoi de la mine; deși ei îi cheamă la Cel Preaînalt, nimeni nu‐l va înălța. 8 Cum să te dau, Efraime? Cum să te părăsesc, Israele? Cum să te fac ca Adma ? Cum să te pun ca Țeboimul? Inima mea s‐a întors în mine, îndurările mele s‐au aprins împreună. 9 Nu voi îndeplini aprinderea mâniei mele, nu voi mai strica Efraimul, căci eu sunt Dumnezeu și nu om, Cel Sfânt în mijlocul tău și nu voi veni în mânie. 10 Ei vor merge după Domnul, el va răcni ca un leu, căci el va răcni și copiii vor alerga tremurând de la apus . 11 Vor alerga tremurând din Egipt ca o pasăre și ca o porumbiță din țara Asiriei și‐i voi face să locuiască în casele lor, zice Domnul. 12 Efraim mă înconjură cu minciună și casa lui Israel cu înșelăciune; dar Iuda cârmuiește încă cu Dumnezeu și este credincios cu Cel Sfânt.