1 „Vai”, zice Domnul, „de copiii răzvrătiți, care iau hotărâri fără Mine, fac legăminte care nu vin din Duhul Meu și îngrămădesc astfel păcat peste păcat! 2 Ei se coboară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon și să caute un adăpost sub umbra egiptenilor! 3 Dar ocrotirea lui Faraon vă va da de rușine și adăpostul sub umbra Egiptului vă va da de ocară. 4 Căci voievozii lui au și ajuns la Țoan și trimișii lui au și atins Hanesul. 5 Dar toți vor rămâne de rușine din pricina unui popor care nu le va fi de folos, nici nu-i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor.” 6 Prorocie asupra unor dobitoace de la miazăzi: Printr-un ținut strâmtorat și necăjit, de unde vin leoaica și leul, năpârca și șarpele zburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor și vistieriile pe cocoașa cămilelor către un popor care nu le va fi de folos. 7 Căci ajutorul Egiptului nu este decât deșertăciune și nimic, de aceea eu numesc lucrul acesta zarvă fără nicio ispravă. 8 „Du-te acum”, zice Domnul, „de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliță și sapă-le într-o carte, ca să rămână până în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie și în veci de veci. 9 Scrie că poporul acesta este un popor răzvrătit, niște copii mincinoși, niște copii care nu vor să asculte Legea Domnului, 10 care zic văzătorilor: ‘Să nu vedeți!’ și prorocilor: ‘Să nu prorociți adevăruri, ci spuneți-ne lucruri măgulitoare, prorociți-ne lucruri închipuite! 11 Abateți-vă din drum, dați-vă în lături de pe cărare, lăsați-ne în pace cu Sfântul lui Israel!’” 12 De aceea așa vorbește Sfântul lui Israel: „Fiindcă lepădați cuvântul acesta și vă încredeți în silnicie și vicleșuguri și vă sprijiniți pe ele, 13 de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt, care, spărgându-se, amenință să cadă și a cărui prăbușire vine deodată, într-o clipă: 14 îl sfărâmă cum se sfărâmă un vas de pământ, care se sfărâmă fără nicio milă și din ale cărui sfărâmături nu mai rămâne niciun ciob măcar, cu care să iei foc din vatră sau să scoți apă din fântână.” 15 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: „În liniște și odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate și încredere va fi tăria voastră.” Dar n-ați voit! 16 Ci ați zis: „Nu! Ci vom fugi pe cai!” – De aceea veți și fugi! – „Vom călări pe cai iuți!” – De aceea cei ce vă vor urmări vor fi și mai iuți! 17 O mie vor fugi la amenințarea unuia singur și, când vă vor amenința cinci, toți veți fugi, până veți rămâne ca un stâlp pe vârful unui munte și ca un steag pe creștetul unui deal. 18 Totuși Domnul așteaptă să Se milostivească de voi și Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept. Ferice de toți cei ce nădăjduiesc în El! 19 Da, popor al Sionului, locuitor al Ierusalimului, nu vei mai plânge! El Se va îndura de tine când vei striga; cum va auzi, te va asculta. 20 Domnul vă va da pâine în necaz și apă în strâmtorare. Învățătorii tăi nu se vor mai ascunde, ci ochii tăi vor vedea pe învățătorii tăi. 21 Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeți pe el!”, când veți voi să vă mai abateți la dreapta sau la stânga. 22 Veți socoti ca spurcate argintul care vă acoperă idolii și aurul cu care sunt poleite chipurile turnate. Ca pe o necurăție le vei arunca și le vei zice : „Afară cu voi de aici!” 23 Atunci El va da ploaie peste sămânța pe care o vei pune în pământ și pâinea pe care o va da pământul va fi gustoasă și hrănitoare; în același timp, turmele tale vor paște în pășuni întinse. 24 Boii și măgarii care ară pământul vor mânca un nutreț sărat, vânturat cu lopata și cu ciurul. 25 Pe orice munte înalt și pe orice deal înalt vor izvorî râuri, curgeri de apă, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea. 26 Și lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de șapte ori mai mare (ca lumina a șapte zile), când va lega Domnul vânătăile poporului Său și va tămădui rana loviturilor lui. 27 Iată, Numele Domnului vine din depărtare! Mânia Lui este aprinsă și un pârjol puternic; buzele Lui sunt pline de urgie și limba Lui este ca un foc mistuitor; 28 suflarea Lui este ca un șuvoi ieșit din albie, care ajunge până la gât, ca să ciuruiască neamurile cu ciurul nimicirii și să pună o zăbală înșelătoare în fălcile popoarelor. 29 Voi însă veți cânta ca în noaptea când se prăznuiește sărbătoarea, veți fi cu inima veselă ca cel ce merge în sunetul flautului, ca să se ducă la muntele Domnului, spre Stânca lui Israel. 30 Și Domnul va face să răsune glasul Lui măreț, Își va arăta brațul gata să lovească, în mânia Lui aprinsă, în mijlocul flăcării unui foc mistuitor, în mijlocul înecului, al furtunii și al pietrelor de grindină. 31 Atunci, asirianul va tremura de glasul Domnului, care îl va lovi cu nuiaua Sa. 32 La fiecare lovitură de nuia hotărâtă pe care i-o va da Domnul, se vor auzi timpanele și harpele. Domnul va lupta împotriva lui cu mâna ridicată. 33 Căci de multă vreme este pregătit un rug , gătit și pentru împărat: adânc și lat este făcut, cu foc și lemne din belșug. Suflarea Domnului îl aprinde ca un șuvoi de pucioasă.
Vai de cei ce se adăpostese la Egipteni
1 Vai de copiii răzvrătitori, zice Domnul, care iau sfat dar nu de la mine; și care fac legăminte dar nu prin duhul meu, ca să grămădească păcat peste păcat; 2 care se duc și se coboară în Egipt și n‐au întrebat gura mea; ca să se întărească cu tăria lui Faraon și să‐și pună încrederea în umbra Egiptului! 3 De aceea tăria lui Faraon va fi rușinea voastră și încrederea în umbra Egiptului, ocara voastră. 4 Căci mai marii lor au fost la Toan și solii lor au venit la Hanes. 5 Toți se vor rușina de un popor care nu le folosește, care nu sunt niciun ajutor, niciun folos, ci o rușine și o ocară. 6 Sarcina dobitoacelor de la miazăzi. Prin țara întristării și strâmtorării, de unde vine leoaica și leul, năpârca și șarpele zburător cel văpăios, ei își duc avuțiile pe umerii măgarilor și visteriile pe ghebul cămilelor la un popor care nu le va folosi. 7 Căci Egiptul ajută în zadar și fără folos. De aceea am numit‐o: Îndrăzneală care nu face nimic. 8 Acum du‐te, scrie aceasta înaintea lor pe o tablă, sapă‐o într‐o carte ca să fie pentru zilele viitoare în veci de veci. 9 Căci acesta este un popor răzvrătitor, copii mincinoși, copii care nu vor să audă legea Domnului, 10 care zic către văzători: Nu vedeți! Și către proroci: Nu ne prorociți lucruri drepte, vorbiți‐ne lucruri plăcute, prorociți înșelăciuni. 11 Depărtați‐vă din cale, dați‐vă în lături din cărare, faceți să înceteze dinaintea noastră Sfântul lui Israel. 12 De aceea așa zice Sfântul lui Israel: Fiindcă nesocotiți cuvântul acesta și vă încredeți în apăsare și îndărătnicie și vă rezemați pe ele, 13 de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca o spărtură gata să cadă, ca o umflătură într‐un zid înalt a cărui prăbușire va veni deodată, într‐o clipă. 14 Și‐l va sfărâma cum se sfărâmă vasul olarului care se sfărâmă fără milă și nu se mai găsește niciun ciob în sfărâmăturile lui cu care să se ia foc din vatră sau să se scoată apă din puț. 15 Căci așa zice Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: În întoarcere și odihnă veți fi mântuiți, în liniște și încredere va fi puterea voastră: dar n‐ați voit. 16 Și ați zis: Nu, ci vom fugi pe cai. De aceea veți fugi. Și: Vom încăleca pe cai iuți. De aceea cei ce vă vor urmări vor fi iuți. 17 O mie vor fugi la amenințarea unuia; veți fugi la amenințarea a cinci: până când veți rămâne ca o prăjină pe vârful unui munte și ca un steag pe un deal. 18 Și de aceea Domnul va aștepta să aibă milă de voi, și de aceea va fi înălțat ca să se îndure de voi, căci Domnul este un Dumnezeu al judecății. Ferice de toți cei ce‐l așteaptă. 19 Căci poporul va locui în Sion, la Ierusalim. Nu vei mai plânge; el se va îndura mult de tine la glasul strigării tale: cum va auzi, îți va răspunde. 20 Și Domnul vă va da pâinea strâmtorării și apa apăsării; totuși învățătorii tăi nu se vor mai ascunde ci ochii tăi vor vedea pe învățătorii tăi. 21 Și când vă veți abate la dreapta și când vă veți abate la stânga, urechile tale vor auzi un cuvânt înapoia ta zicând: Aceasta este calea, umblați în ea. 22 Și veți pângări poleiala chipurilor voastre de argint și pojghița chipurilor voastre turnate de aur; le vei arunca departe ca pe o zdreanță necurată: Afară ! îi vei zice. 23 Și el va da ploaia seminței tale cu care îți vei semăna țarina și pâine, venitul ogorului, și va fi grasă și bogată. În ziua aceea vitele tale vor paște în pășuni întinse. 24 Și boii și măgarii care lucrează pământul vor mânca nutreț sărat, vânturat cu lopata și cu vânturătorul. 25 Și pe orice munte înalt și pe orice deal ridicat vor fi pâraie și râuri de apă în ziua măcelului celui mare, când vor cădea turnurile. 26 Și lumina lunei va fi ca lumina soarelui și lumina soarelui va fi de șapte ori pe atâta, ca lumina a șapte zile, în ziua în care Domnul va lega spărtura poporului său și va vindeca rana loviturii sale.
Pedeapsa asupra lui Asur
27 Iată, numele Domnului vine de departe arzând cu mânia lui, și într‐un fum ce se ridică gros. Buzele lui sunt pline de furie și limba lui este ca focul mistuitor. 28 Și suflarea lui este ca râul ce se varsă, care ajunge chiar până la grumaz ca să cearnă neamurile cu sita pieirii și să pună un frâu al rătăcirii în fălcile popoarelor. 29 Dar pentru voi va fi o cântare ca în noaptea sărbătoririi unei serbări și bucurie de inimă ca a unuia care merge cu un fluier ca să vină la muntele Domnului, la Stânca lui Israel. 30 Și Domnul va face să se audă măreția glasului său și va arăta coborârea brațului său cu aprindere de urgie și cu flacără de foc mistuitor, cu vijelie și furtună și pietre de grindină. 31 Căci prin glasul Domnului Asirianul va fi dărâmat: îl va bate cu toiagul. 32 Și orice lovitură a toiagului hotărât pe care‐l va pune Domnul asupra sa, va fi cu timpane și harfe: și în lupte se va lupta cu ei cu vuietul brațului . 33 Căci Tofetul este de mult pregătit; da, este pregătit pentru împărat; el l‐a făcut adânc și lat. Rugul său are foc și lemn mult: suflarea Domnului îl aprinde ca pe un râu de pucioasă.