Vechile și noile prorocii
1 Ascultați lucrul acesta, casa lui Iacov, voi, care purtați numele lui Israel și care ați ieșit din apele lui Iuda, voi, care ați jurat pe Numele Domnului și care chemați pe Dumnezeul lui Israel, dar nu în adevăr, nici cu neprihănire! 2 Căci ei își trag numele de la cetatea sfântă și se bizuiesc pe Dumnezeul lui Israel, al cărui Nume este Domnul oștirilor. 3 De multă vreme am făcut cele dintâi prorocii, din gura Mea au ieșit, și Eu le-am vestit: deodată am lucrat și s-au împlinit. 4 Știind că ești împietrit, că grumazul îți este un drug de fier și că ai o frunte de aramă, 5 ți-am vestit de mult aceste lucruri, ți le-am spus mai înainte ca să se întâmple, ca să nu poți să zici: ‘Idolul meu le-a făcut, chipul meu cioplit sau chipul meu turnat le-a poruncit!’ 6 Ai auzit toate aceste lucruri pe care le vezi acum! Și nu vreți să le mărturisiți acum?… De acum, îți vestesc lucruri noi, ascunse, necunoscute de tine. 7 Ele se fac în timpul de față și nu fac parte din trecut; până în ziua de azi n-aveai nicio cunoștință despre ele, ca să nu poți zice: ‘Iată că le știam.’ 8 Nici nu le-ai auzit, nici nu le-ai știut și nici nu-ți era deschisă odinioară urechea la ele, căci știam că ai să fii necredincios și că din naștere ai fost numit răzvrătit. 9 Din pricina Numelui Meu sunt îndelung răbdător, pentru slava Mea Mă opresc față de tine, ca să nu te nimicesc. 10 Iată, te-am pus în cuptor , dar nu te-am găsit argint; te-am lămurit în cuptorul urgiei. 11 Din dragoste pentru Mine, din dragoste pentru Mine vreau să lucrez! Căci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nu voi da altuia slava Mea. 12 Ascultă-Mă, Iacove! Și tu, Israele, pe care te-am chemat! Eu, Eu sunt Cel dintâi și tot Eu sunt și Cel din urmă. 13 Mâna Mea a întemeiat pământul și dreapta Mea a întins cerurile: cum le-am chemat, s-au și înfățișat îndată. 14 Strângeți-vă cu toții și ascultați! Cine dintre ei a vestit aceste lucruri? Acela pe care-l iubește Domnul va împlini voia Lui împotriva Babilonului și brațul lui va apăsa asupra haldeenilor. 15 Eu am vorbit și Eu l-am și chemat; Eu l-am adus și lucrarea lui va izbuti. 16 Apropiați-vă de Mine și ascultați! De la început, n-am vorbit în ascuns, de la obârșia acestor lucruri am fost de față. Și acum, Domnul Dumnezeu M-a trimis cu Duhul Său.” 17 Așa vorbește Domnul , Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: „Eu, Domnul Dumnezeul tău, te învăț ce este de folos și te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi! 18 O , de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu și fericirea ta, ca valurile mării! 19 Sămânța ta ar fi fost ca nisipul și roadele pântecelui tău, ca boabele de nisip; numele tău n-ar fi fost șters și nimicit înaintea Mea. 20 Ieșiți din Babilon, fugiți din mijlocul haldeenilor! Vestiți, trâmbițați cu glas de veselie, dați de știre până la capătul pământului, spuneți: ‘Domnul a răscumpărat pe robul Său Iacov! 21 Și nu vor suferi de sete în pustiurile în care-i va duce, ci va face să curgă pentru ei apă din stâncă, va despica stânca și va curge apa.’ 22 Cei răi n-au pace ”, zice Domnul.
Mustrarea necredincioșiei lui Israel
1 Ascultați aceasta, casă a lui Iacov, care sunteți chemați cu numele lui Israel și ieșiți din apele lui Iuda, care jurați pe numele Domnului și mărturisiți pe Dumnezeul lui Israel, dar nu în adevăr, nici în dreptate. 2 Căci ei sunt numiți după cetatea sfântă și se reazemă pe Dumnezeul lui Israel: Domnul oștirilor este numele lui. 3 Am spus de atunci cele dinainte și au ieșit din gura mea și le‐am făcut să fie auzite. Le‐am făcut pe neașteptate și s‐au întâmplat. 4 Pentru că știam că ești îndărătnic și grumazul tău este vână de fier și fruntea ta de aramă. 5 De aceea ți le‐am spus de atunci, înainte ca să se întâmple, te‐am făcut să le auzi, ca să nu zici: Idolul meu le‐a făcut și chipul meu cioplit și chipul meu turnat le‐au poruncit. 6 Tu ai auzit, vezi toate acestea și nu le veți mărturisi voi oare? Te‐am făcut să auzi lucruri noi din vremea aceasta și lucruri ascunse pe care nu le știai. 7 Acum sunt făcute și nu de demult și înaintea zilei acesteia nu le‐ai auzit ca să nu zici: Iată le știam! 8 Da, n‐ai auzit, nici n‐ai știut, nici nu ți s‐a deschis urechea de demult; căci știam că totdeauna te vei purta cu necredincioșie și din pântece te‐ai numit neascultător. 9 Pentru numele meu îmi voi amâna mânia și pentru lauda mea mă stăpânesc cu privire la tine, ca să nu te stârpesc. 10 Iată, te‐am topit dar nu ca argintul; te‐am ales în cuptorul strâmtorării. 11 Pentru mine, pentru mine o voi face; căci cum să fie pângărit numele meu ? Și nu voi da altuia slava mea. 12 Ascultă‐mă, Iacove, și tu, Israele, cel chemat al meu. Eu sunt Același: eu sunt cel dintâi și eu sunt cel din urmă. 13 Da, mâna mea a întemeiat pământul și dreapta mea a întins cerurile: când le chem, se scoală împreună. 14 Adunați‐vă toți și ascultați: care din ei a spus acestea? Acela pe care l‐a iubit Domnul va împlini plăcerea lui asupra Babilonului și brațul său va fi peste Haldei. 15 Eu, eu am vorbit; da, eu l‐am chemat; eu l‐am adus și calea sa va propăși. 16 Apropiați‐vă de mine, ascultați aceasta: n‐am vorbit în ascuns de la început; din vremea când a fost, acolo sunt eu; și acum m‐a trimis Domnul și Duhul său. 17 Așa zice Domnul , Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, cel ce te învață spre folos, cel ce te călăuzește pe calea pe care să mergi. 18 O ! dacă ai fi ascultat de poruncile mele! Atunci pacea ta ar fi fost ca un râu și dreptatea ta ca valurile mării. 19 Și sămânța ta ar fi fost ca nisipul și urmașii măruntaielor tale ca prundișul ei. Nu li s‐ar fi stârpit numele, nici nu s‐ar fi șters dinaintea mea! 20 Ieșiți din Babilon, fugiți de la Haldei! Cu glas de cântare, spuneți, faceți să se audă aceasta, răspândiți‐o până la marginea pământului. Spuneți: Domnul a răscumpărat pe robul său Iacov! 21 Și ei n‐au însetat când îi povățuia prin pustiuri; a făcut să le curgă ape din stâncă; da, a despicat stânca și apele au țâșnit. 22 Nu este pace pentru cei răi, zice Domnul.