Poporul la Mițpa
1 Toți copiii lui Israel au ieșit de la Dan până la Beer-Șeba și țara Galaadului și adunarea s-a strâns ca un singur om înaintea Domnului la Mițpa . 2 Căpeteniile întregului popor, toate semințiile lui Israel, au venit în adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de oameni pedeștri, care scoteau sabia. 3 Și fiii lui Beniamin au auzit că se suiseră copiii lui Israel la Mițpa. Copiii lui Israel au zis: „Spuneți cum s-a întâmplat această nelegiuire?” 4 Atunci, levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a luat cuvântul și a zis: „Ajunsesem împreună cu țiitoarea mea la Ghibea lui Beniamin ca să rămânem peste noapte acolo. 5 Locuitorii din Ghibea s-au sculat împotriva mea și au înconjurat noaptea casa în care eram. Aveau de gând să mă omoare, au siluit pe țiitoarea mea, până când a murit. 6 Mi-am luat țiitoarea și am tăiat-o în bucăți, pe care le-am trimis în tot ținutul moștenirii lui Israel, căci au săvârșit o nelegiuire și o mișelie în Israel. 7 Iată-vă pe toți, copii ai lui Israel, sfătuiți-vă și luați o hotărâre aici!” 8 Tot poporul s-a sculat ca un singur om și a zis: „Niciunul din noi să nu se ducă în cortul lui și nimeni să nu se întoarcă acasă. 9 Iată acum ce vom face cetății Ghibea: să mergem împotriva ei după cum vom ieși la sorți. 10 Să luăm din toate semințiile lui Israel zece oameni din o sută, o sută dintr-o mie și o mie din zece mii; ei să se ducă să caute merinde pentru popor, pentru ca, la întoarcerea lor, să facem cetății Ghibea din Beniamin potrivit cu toată mișelia pe care a făcut-o ea în Israel.” 11 Astfel, toți bărbații lui Israel s-au strâns împotriva cetății, uniți ca un singur om. 12 Semințiile lui Israel au trimis niște oameni în toate familiile lui Beniamin, ca să-i spună: „Ce înseamnă nelegiuirea aceasta care s-a făcut între voi? 13 Scoateți afară acum pe oamenii aceia stricați din Ghibea ca să-i omorâm și să curățăm răul din mijlocul lui Israel.” Dar beniamiții n-au vrut să asculte glasul fraților lor, copiii lui Israel. 14 Beniamiții au ieșit din cetățile lor și s-au strâns la Ghibea ca să lupte împotriva copiilor lui Israel. 15 Numărul beniamiților ieșiți în ziua aceea din cetăți a fost de douăzeci și șase de mii de oameni care scoteau sabia, fără să se mai socotească și locuitorii din Ghibea, care alcătuiau șapte sute de oameni aleși. 16 În tot poporul acesta, erau șapte sute de oameni aleși care nu se slujeau de mâna dreaptă; toți aceștia, aruncând o piatră cu praștia, puteau să ochească un fir de păr și nu dădeau greș. 17 S-a făcut și numărătoarea bărbaților lui Israel, afară de ai lui Beniamin, și s-au găsit patru sute de mii care scoteau sabia, toți bărbați de război. 18 Și copiii lui Israel s-au sculat, s-au suit la Betel și au întrebat pe Dumnezeu, zicând: „Cine din noi să se suie întâi ca să lupte împotriva fiilor lui Beniamin?” Domnul a răspuns: „Iuda să se suie întâi.”
Seminția lui Beniamin este aproape nimicită
19 Copiii lui Israel au pornit dis-de-dimineață și au tăbărât la Ghibea. 20 Și bărbații lui Israel au înaintat ca să înceapă lupta împotriva bărbaților lui Beniamin și s-au așezat în linie de bătaie împotriva lor înaintea cetății Ghibea. 21 Fiii lui Beniamin au ieșit din Ghibea și în ziua aceea au culcat la pământ douăzeci și două de mii de oameni din Israel. 22 Poporul, bărbații lui Israel, s-a îmbărbătat și s-a așezat din nou în linie de bătaie în locul unde se așezase în ziua întâi. 23 Și copiii lui Israel s-au suit și au plâns înaintea Domnului până seara; au întrebat pe Domnul și au zis: „Să mă mai sui la luptă împotriva fiilor fratelui meu Beniamin?” Domnul a răspuns: „Suiți-vă împotriva lui.” 24 Copiii lui Israel au înaintat împotriva fiilor lui Beniamin în ziua a doua. 25 Și în aceeași zi , beniamiții le-au ieșit înainte din Ghibea și iarăși au culcat la pământ optsprezece mii de oameni din copiii lui Israel, toți în stare să poarte armele. 26 Toți copiii lui Israel și tot poporul s-au suit și au venit la Betel; au plâns și au rămas acolo înaintea Domnului, au postit în ziua aceea până seara și au adus arderi-de-tot și jertfe de mulțumire înaintea Domnului. 27 Și copiii lui Israel au întrebat pe Domnul – acolo se găsea atunci chivotul legământului lui Dumnezeu, 28 și Fineas , fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stătea pe vremea aceea înaintea lui Dumnezeu – și au zis: „Să mai pornesc la luptă împotriva fiilor fratelui meu Beniamin sau să mă las?” Domnul a răspuns: „Suiți-vă, căci mâine îi voi da în mâinile voastre.” 29 Atunci, Israel a pus niște oameni la pândă în jurul cetății Ghibea. 30 Copiii lui Israel s-au suit împotriva fiilor lui Beniamin a treia zi și s-au așezat în linie de bătaie înaintea cetății Ghibea, ca și în celelalte dăți. 31 Și fiii lui Beniamin au ieșit înaintea poporului și au fost trași departe de cetate. Au început să lovească de moarte în popor, ca și în celelalte dăți, pe drumurile cele mari, care suie unul la Betel și altul la Ghibea prin câmpie, și au ucis aproape treizeci de bărbați din Israel. 32 Fiii lui Beniamin ziceau: „Iată-i bătuți înaintea noastră ca și mai înainte!” Dar copiii lui Israel ziceau: „Să fugim și să-i tragem departe de cetate, la drumul mare.” 33 Toți bărbații lui Israel și-au părăsit locurile și s-au înșiruit de bătaie la Baal-Tamar; și oamenii lui Israel care stăteau la pândă s-au aruncat din locul în care erau, din Maare-Ghibea. 34 Zece mii de oameni aleși din tot Israelul au ajuns înaintea cetății Ghibea. Lupta a fost aprigă, și beniamiții nu-și închipuiau prăpădul prin care aveau să treacă. 35 Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel, și copiii lui Israel au ucis în ziua aceea douăzeci și cinci de mii o sută de oameni din Beniamin, toți în stare să poarte armele. 36 Fiii lui Beniamin credeau că bărbații lui Israel sunt bătuți, căci aceștia făceau loc beniamiților și se bizuiau pe oamenii pe care-i puseseră la pândă împotriva cetății Ghibea. 37 Oamenii de la pândă s-au aruncat repede asupra cetății Ghibea, au pornit înainte și au trecut toată cetatea prin ascuțișul sabiei. 38 După un semn asupra căruia se învoiseră cu bărbații lui Israel, cei de la pândă aveau să facă să se înalțe din cetate un fum gros. 39 Atunci, bărbații lui Israel s-au întors în luptă. Beniamiții le omorâseră aproape treizeci de oameni și ziceau: „Negreșit, iată-i bătuți înaintea noastră, ca în cea dintâi luptă!” 40 Dar un fum gros începea să se înalțe atunci din cetate. Beniamiții s-au uitat înapoi și iată că flăcările se ridicau din cetatea întreagă spre cer. 41 Bărbații lui Israel se întorseseră; și bărbații lui Beniamin s-au înspăimântat, văzând prăpădul care avea să-i ajungă. 42 Au dat dosul înaintea bărbaților lui Israel și au fugit pe calea care duce în pustie. Dar năvălitorii s-au luat după ei, iar pe cei ce ieșiseră din cetate i-au culcat la pământ, căci îi prinseseră la mijloc. 43 Au înconjurat pe Beniamin, l-au gonit și l-au zdrobit de îndată ce voia să se odihnească, până în fața cetății Ghibea înspre soare-răsare. 44 Optsprezece mii de bărbați au căzut din Beniamin, toți voinici. 45 Din cei ce au dat dosul ca să fugă spre pustie la stânca Rimon , bărbații lui Israel au nimicit cinci mii pe drumuri; i-au urmărit până la Ghideom și au ucis din ei două mii. 46 Întreg numărul beniamiților care au pierit în ziua aceea a fost de douăzeci și cinci de mii de oameni în stare să poarte armele, toți voinici. 47 Șase sute de oameni erau cei ce dăduseră dosul și fugiseră spre pustie la stânca Rimon; acolo au rămas patru luni. 48 Bărbații lui Israel s-au întors la fiii lui Beniamin și i-au trecut prin ascuțișul sabiei, de la oamenii din cetăți până la dobitoace și tot ce au găsit. Au pus, de asemenea, foc tuturor cetăților pe care le-au găsit în cale.
Poporul la Mițpa
1 Și toți copiii lui Israel au ieșit și adunarea s‐a adunat ca un singur om, de la Dan până la Beer‐Șeba și țara Galaadului, la Domnul în Mițpa . 2 Și unghiurile întregului popor, din toate semințiile lui Israel, s‐au înfățișat în obștea poporului lui Dumnezeu, patru sute de mii de oameni pedeștri care scoteau sabia. 3 Și copiii lui Beniamin au auzit că copiii lui Israel s‐au suit la Mițpa. Și copiii lui Israel au zis: Spuneți, cum a fost această răutate? 4 Și levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a răspuns și a zis: Venisem la Ghibea , care este a lui Beniamin, eu și țiitoarea mea, ca să mân. 5 Și locuitorii din Ghibea s‐au sculat împotriva mea și au înconjurat noaptea casa din pricina mea; se gândeau să mă ucidă și au înjosit pe țiitoarea mea și ea a murit. 6 Și am apucat pe țiitoarea mea și am tăiat‐o în bucăți și am trimis în tot ținutul moștenirii lui Israel, căci au săvârșit o fărădelege și nebunie în Israel. 7 Iată, voi toți copii ai lui Israel, dați‐vă părerea și sfătuiți aici. 8 Și tot poporul s‐a sculat ca un singur om, zicând: Niciunul din noi să nu meargă la cortul său și niciunul să nu se abată pe la casa sa. 9 Și acum acesta este lucrul pe care‐l vom face cu Ghibea: Ne vom sui împotriva ei prin sorț! 10 Și vom lua zece bărbați din o sută din toate semințiile lui Israel, și o sută din o mie, și o mie din zece mii, ca să ia merinde pentru popor, ca să intre în Ghibea lui Beniamin și să‐i facă după toată fărădelegea pe care a făcut‐o ea în Israel. 11 Și toți bărbații lui Israel s‐au adunat împotriva cetății, uniți ca un singur om. 12 Și semințiile lui Israel au trimis oameni la toată seminția lui Beniamin, zicând: Ce este răutatea aceasta care s‐a făcut între voi? 13 Și acum dați pe bărbații, fiii lui Belial , care sunt în Ghibea, ca să‐i omorâm și să curățim răul din Israel. Dar copiii lui Beniamin n‐au voit să asculte glasul fraților lor, copiii lui Israel. 14 Și copiii lui Beniamin s‐au adunat din cetăți la Ghibea ca să iasă să lupte cu copiii lui Israel. 15 Și copiii lui Beniamin au fost numărați în ziua aceea din cetăți, douăzeci și șase de mii de bărbați, care scoteau sabia, afară de locuitorii din Ghibea, care au fost numărați: șapte sute de bărbați aleși. 16 Între tot poporul acesta erau șapte sute de bărbați aleși , stângaci; toți aceștia aruncau pietre cu praștia într‐un fir de păr și nu dădeau greș. 17 Și bărbații din Israel au fost numărați afară de Beniamin: patru sute de mii de bărbați, care scoteau sabia: toți aceștia erau oameni de război. 18 Și copiii lui Israel s‐au sculat și s‐au suit la Betel și au întrebat pe Dumnezeu și au zis: Cine din noi să se suie cel dintâi la luptă împotriva copiilor lui Beniamin? Și Domnul a zis: Iuda cel dintâi.
Seminția lui Beniamin este aproape nimicită
19 Și copiii lui Israel s‐au sculat dimineața și au tăbărât împotriva Ghibei. 20 Și bărbații lui Israel au ieșit la luptă cu Beniamin, și bărbații lui Israel s‐au rânduit în șir de bătaie împotriva lor lângă Ghibea. 21 Și copiii lui Beniamin au ieșit din Ghibea și în acea zi au culcat la pământ douăzeci și două de mii de bărbați din Israel. 22 Și poporul, bărbații lui Israel, s‐au îmbărbătat și iarăși s‐au rânduit de bătaie în locul în care se rânduiseră în ziua întâi. 23 Și copiii lui Israel s‐au suit și au plâns înaintea Domnului până seara, și au întrebat pe Domnul, zicând: Să mă mai sui oare la luptă cu copiii lui Beniamin, fratele meu? Și Domnul a zis: Suiți‐vă împotriva lui. 24 Și copiii lui Israel s‐au apropiat a doua zi împotriva copiilor lui Beniamin. 25 Și a doua zi Beniamin a ieșit din Ghibea împotriva lor și iarăși au culcat la pământ din copiii lui Israel optsprezece mii de bărbați, care toți scoteau sabia. 26 Și toți copiii lui Israel și tot poporul s‐au suit și au venit la Betel, și au plâns și au rămas acolo înaintea Domnului, și au postit în ziua aceea până seara, și au adus arderi de tot și jertfe de pace înaintea Domnului. 27 Și copiii lui Israel au întrebat pe Domnul, (și chivotul legământului lui Dumnezeu era acolo în zilele acelea 28 și Fineas , fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, sta înaintea lui în zilele acelea) și au zis: Să mai ies încă la luptă împotriva copiilor lui Beniamin, fratele meu, sau să încetez? Și Domnul a zis: Suiți‐vă, căci mâine‐i voi da în mâna ta. 29 Și Israel a pus pândași Ghibeei de jur împrejur. 30 Și copiii lui Israel s‐au suit în ziua a treia împotriva copiilor lui Beniamin, și s‐au rânduit împotriva Ghibeei ca și în celelalte dăți. 31 Și copiii lui Beniamin au ieșit împotriva poporului, au fost trași afară din cetate și au început să lovească în popor, ucizând ca și alte dăți, ca la treizeci de bărbați din Israel, pe drumurile mari, din care unul duce la Betel, iar altul la Ghibea prin câmpie. 32 Și copiii lui Beniamin au zis: Ei sunt bătuți înaintea noastră ca și întâia dată. Și copiii lui Israel au zis: Să fugim ca să‐i tragem afară din cetate la drumurile mari. 33 Și toți bărbații lui Israel s‐au sculat din locul lor și s‐au rânduit în Baal‐Tamar și pânda lui Israel s‐a năpustit din locul său, din Maare‐Ghibea. 34 Și zece mii de bărbați aleși din tot Israelul au venit asupra Ghibei și lupta a fost cumplită, și ei nu știau că răul venea peste ei. 35 Și Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel și copiii lui Israel au culcat la pământ în ziua aceea din Beniamin douăzeci și cinci de mii o sută de bărbați, care toți scoteau sabia. 36 Și copiii lui Beniamin au văzut că erau bătuți. Și bărbații lui Israel au făcut loc lui Beniamin, căci se răzămau pe pânda pe care o puseseră împotriva Ghibei. 37 Și pânda s‐a grăbit și a căzut asupra Ghibei și pânda a mers și a lovit toată cetatea cu ascuțișul sabiei. 38 Și era un semn anumit între bărbații lui Israel și pândă, ca să facă să se înalțe din cetate un nor gros de fum. 39 Și bărbații lui Israel își întorseseră dosul în luptă și Beniamin a început să bată, ucizând din bărbății lui Israel, ca la treizeci de inși; căci au zis: Da, sunt bătuți de tot înaintea noastră ca în lupta întâi! 40 Și un nor a început să se ridice în sus din cetate ca un stâlp de fum și Beniamin s‐a uitat înapoi și iată toată cetatea se suia în fum la ceruri! 41 Și bărbații lui Israel s‐au întors și bărbații lui Beniamin au fost uimiți, căci au văzut că răul venise peste ei. 42 Și s‐au întors dinaintea bărbaților lui Israel către calea pustiei, și i‐a ajuns lupta și cei ce ieșeau din cetăți i‐au culcat la pământ în mijlocul lor. 43 Au înconjurat pe beniaminiți, i‐au gonit, i‐au zdrobit la locul lor de odihnă, până spre Ghibea, către soare‐răsare. 44 Și au căzut din Beniamin optsprezece mii de bărbați, toți bărbați viteji. 45 Și s‐au întors și au fugit spre pustie la stânca Rimon , și au cules cinci mii de bărbați din ei la drumurile mari și i‐au urmărit rău până la Ghideom și au lovit din ei două mii de bărbați. 46 Și toți cei căzuți din Beniamin în ziua aceea au fost douăzeci și cinci de mii de bărbați care scoteau sabia, toți oameni viteji. 47 Și șase sute de bărbați s‐au întors și au fugit în pustie la stânca Rimon și au rămas patru luni la stânca Rimon. 48 Și bărbații lui Israel s‐au întors iarăși peste copiii lui Beniamin și i‐au lovit cu ascuțișul sabiei, pe oamenii fiecărei cetăți, și vitele și tot ce se afla, și au pus foc tuturor cetăților pe care le‐au aflat.