Scrisoare către prinșii de război
1 Iată cuprinsul epistolei pe care a trimis-o prorocul Ieremia din Ierusalim către rămășița bătrânilor din robie, preoților, prorocilor și întregului popor pe care-i dusese în robie Nebucadnețar, din Ierusalim la Babilon, 2 după ce împăratul Ieconia , împărăteasa, famenii dregători, căpeteniile lui Iuda și ale Ierusalimului, lemnarii și fierarii au părăsit Ierusalimul. 3 Le-a trimis-o prin Eleasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, trimiși la Babilon de Zedechia, împăratul lui Iuda, la Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Ea cuprindea următoarele: 4 „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți prinșii de război pe care i-am dus din Ierusalim la Babilon: 5 ‘Zidiți case și locuiți-le; sădiți grădini și mâncați din roadele lor! 6 Luați-vă neveste și faceți fii și fiice; însurați-vă fiii și măritați-vă fetele, să facă fii și fiice, ca să vă înmulțiți acolo unde sunteți și să nu vă împuținați. 7 Urmăriți binele cetății în care v-am dus în robie și rugați-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atârnă de fericirea ei!’ 8 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Nu vă lăsați amăgiți de prorocii voștri, care sunt în mijlocul vostru, nici de ghicitorii voștri; n-ascultați nici de visătorii voștri, ale căror vise voi le pricinuiți! 9 Căci ei vă prorocesc minciuni în Numele Meu. Eu nu i-am trimis’, zice Domnul. 10 Dar iată ce zice Domnul: ‘De îndată ce vor trece șaptezeci de ani ai Babilonului, Îmi voi aduce aminte de voi și voi împlini față de voi făgăduința Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta. 11 Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde. 12 Voi Mă veți chema , și veți pleca; Mă veți ruga, și vă voi asculta. 13 Mă veți căuta, și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima. 14 Mă voi lăsa să fiu găsit de voi’, zice Domnul, ‘și voi aduce înapoi pe prinșii voștri de război; vă voi strânge din toate neamurile și din toate locurile în care v-am izgonit’, zice Domnul, ‘și vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în robie.’ 15 Totuși voi ziceți: ‘Dumnezeu ne-a ridicat proroci în Babilon!’ 16 Așa vorbește Domnul asupra împăratului care șade pe scaunul de domnie al lui David, asupra întregului popor care locuiește în cetatea aceasta, asupra fraților voștri care n-au mers cu voi în robie, 17 așa vorbește Domnul oștirilor: ‘Iată, voi trimite între ei sabie , foamete și ciumă și-i voi face ca niște smochine grozave care, de rele ce sunt, nu se pot mânca. 18 Îi voi urmări cu sabie, cu foamete și cu ciumă, îi voi face o pricină de spaimă pentru toate împărățiile pământului, de blestem , de pustiire, de batjocură și de ocară printre toate neamurile pe unde îi voi izgoni, 19 pentru că n-au ascultat cuvintele Mele’, zice Domnul, ‘ei, cărora în nenumărate rânduri le-am trimis pe robii Mei, prorocii, dar n-ați vrut să ascultați’, zice Domnul. 20 Voi însă ascultați Cuvântul Domnului, voi, toți prinșii de război pe care v-am trimis din Ierusalim în Babilon! 21 Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă prorocesc minciuni în Numele Meu: ‘Iată, îi dau în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și-i va omorî sub ochii voștri. 22 Vor sluji ca prilej de blestem între toți prinșii de război ai lui Iuda care sunt la Babilon. Și se va zice: «Să-ți facă Domnul ca lui Zedechia și ca lui Ahab, pe care împăratul Babilonului i-a fript în foc!» 23 Și lucrul acesta se va întâmpla pentru că au făcut o mișelie în Israel, preacurvind cu nevestele aproapelui lor, și pentru că au spus minciuni în Numele Meu, când Eu nu le dădusem nicio poruncă. Știu lucrul acesta și sunt martor’, zice Domnul. 24 Iar lui Șemaia, Nehelamitul, să-i spui: 25 ‘Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Tu ai trimis în numele tău întregului popor din Ierusalim, lui Țefania, fiul lui Maaseia, preotul, și tuturor preoților, o scrisoare cu următorul cuprins: 26 ‹Domnul te-a pus preot în locul preotului Iehoiada, ca să priveghezi în Casa Domnului peste toți nebunii și peste toți cei ce se dau drept proroci, ca să-i arunci în butuci și în fiare. 27 Acum, pentru ce nu pedepsești pe Ieremia din Anatot, care prorocește printre voi? 28 Ba încă a trimis chiar să ne spună în Babilon: „Robia va fi lungă; zidiți case și locuiți-le; sădiți grădini și mâncați din roadele lor!”›»’ 29 (Preotul Țefania citise în adevăr scrisoarea aceasta în fața prorocului Ieremia.) 30 Și Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia astfel: 31 ‘Trimite să spună tuturor celor din robie: «Așa vorbește Domnul despre Șemaia, Nehelamitul: ‹Pentru că Șemaia vă prorocește fără să-l fi trimis Eu și vă insuflă o încredere mincinoasă, 32 iată ce zice Domnul: „Voi pedepsi pe Șemaia, Nehelamitul, și sămânța lui: niciunul din ai lui nu va locui în mijlocul poporului acestuia și nu va vedea binele pe care-l voi face poporului Meu”, zice Domnul, „căci el a propovăduit răzvrătire împotriva Domnului.”›»’”
Scrisoare către prinșii de război
1 Și acestea sunt cuvintele scrisorii pe care a trimis‐o Ieremia, prorocul, din Ierusalim către rămășița bătrânilor strămutați și către preoții și către prorocii și către tot poporul pe care îl luase prins Nebucadnețar din Ierusalim în Babilon: 2 (după ce Ieconia , împăratul și împărăteasa și famenii și mai marii lui Iuda și ai Ierusalimului, și meșteșugarii și fierarii plecaseră din Ierusalim:) 3 prin mâna lui Eleasa, fiul lui Șafan, și Ghemaria, fiul lui Hilchia (pe care Zedechia, împăratul lui Iuda, îi trimisese în Babilon la Nebucadnețar, împăratul Babilonului), zicând: 4 Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți cei prinși pe care i‐am strămutat din Ierusalim în Babilon: 5 Zidiți case și locuiți în ele și sădiți grădini și mâncați‐le rodul. 6 Luați neveste și nașteți fii și fete și luați neveste pentru fiii voștri și dați pe fetele voastre după bărbați ca să nască fii și fete și înmulțiți‐vă acolo și nu vă împuținați. 7 Și căutați pacea cetății în care v‐am strămutat și rugați‐vă Domnului pentru ea, căci în pacea ei veți avea pace. 8 Căci așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Să nu vă înșele prorocii voștri care sunt în mijlocul vostru și ghicitorii voștri și nu ascultați de visurile voastre pe care le faceți să se viseze. 9 Căci ei vă prorocesc minciună în numele meu: eu nu i‐am trimis, zice Domnul. 10 Căci așa zice Domnul: După ce se vor împlini șaptezeci de ani pentru Babilon, vă voi cerceta și voi împlini față de voi cuvântul meu cel bun, făcându‐vă să vă întoarceți în locul acesta. 11 Căci eu cunosc, zice Domnul, gândurile pe care le gândesc eu pentru voi, gânduri de pace și nu de rău, ca să vă dau un sfârșit și o nădejde. 12 Și mă veți chema și veți merge și vă veți ruga mie și vă voi asculta. 13 Și mă veți căuta și mă veți afla, căci mă veți căuta din toată inima voastră, 14 și voi fi aflat de voi, zice Domnul. Și voi întoarce robia voastră și vă voi aduna din toate neamurile și din toate locurile unde v‐am alungat, zice Domnul; și vă voi aduce iarăși în locul de unde v‐am strămutat. 15 Pentru că ați zis: Domnul ne‐a sculat proroci în Babilon: 16 Căci așa zice Domnul despre împăratul care șade pe scaunul de domnie al lui David și despre tot poporul care locuiește în cetatea aceasta, frații voștri care n‐au mers cu voi în robie: 17 Așa zice Domnul oștirilor: Iată, voi trimite împotriva lor sabia , foametea și ciuma și‐i voi face ca smochinele stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18 Și‐i voi urmări cu sabie, cu foamete și cu ciumă; și‐i voi da să fie izgoniți încoace și încolo în toate împărățiile pământului, ca să fie de blestem și de groază și de fluierare și de ocară între toate neamurile unde îi voi alunga; 19 pentru că n‐au ascultat de cuvintele mele, zice Domnul, cu care am trimis la ei pe slujitorii mei, prorocii, sculându‐mă de dimineață și trimițându‐i; și n‐ați ascultat, zice Domnul. 20 Ascultați deci cuvântul Domnului, voi, toți cei strămutați, pe care i‐am trimis din Ierusalim la Babilon: 21 Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă prorocesc minciună în numele meu: Iată, îi voi da în mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și‐i va lovi înaintea ochilor voștri. 22 Și din ei se va face un blestem de toți cei strămutați ai lui Iuda, care sunt în Babilon, zicând: Domnul să te facă pe tine ca pe Zedechia și ca pe Ahab, pe care i‐a fript în foc împăratul Babilonului! 23 Pentru că au făcut nebunie în Israel și au preacurvit cu nevestele aproapelui lor și au vorbit cuvinte de minciună în numele meu, ceea ce nu le‐am poruncit; și eu sunt cel ce știu și sunt martor, zice Domnul. 24 Și vei vorbi lui Șemaia, Nehelamitul, zicând: 25 Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, zicând: Fiindcă ai trimis scrisori în numele tău către tot poporul care este în Ierusalim și către Țefania, fiul lui Maaseia, preotul, și către toți preoții, zicând: 26 Domnul te‐a pus preot în locul lui Iehoiada, preotul, ca să fiți priveghetori în casa Domnului peste orice om care este nebun și se face singur proroc, să‐l pui în butuci și în lanțuri de gât. 27 Și acum de ce n‐ai mustrat pe Ieremia din Anatot care vă prorocește? 28 Fiindcă el a trimis la noi în Babilon, zicând: Robia va fi lungă; zidiți case și locuiți‐le și sădiți grădini și mâncați‐le rodul. 29 Și Țefania, preotul, a citit scrisoarea aceasta în urechile prorocului Ieremia. 30 Atunci cuvântul Domnului a fost către Ieremia, zicând: 31 Trimite la toți cei strămutați, zicând: Așa zice Domnul despre Șemaia, Nehelamitul: Fiindcă Șemaia v‐a prorocit și eu nu l‐am trimis și v‐a făcut să vă încredeți în minciună, 32 de aceea așa zice Domnul: Iată, voi pedepsi pe Șemaia Nehelamitul, și sămânța sa; nu va avea niciun om care să locuiască printre poporul acesta, nici nu va vedea binele pe care‐l voi face poporului meu, zice Domnul; pentru că a vorbit răscoală împotriva Domnului.