Prorocie asupra sorții lui Zedechia
1 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului când Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea sa și toate împărățiile pământului de sub stăpânirea lui și toate popoarele făceau război împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților care țineau de el: 2 „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Du-te de spune lui Zedechia, împăratul lui Iuda, și zi-i: «Așa vorbește Domnul: ‹Iată , dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului și o va arde cu foc. 3 Și tu nu vei scăpa din mâinile lui, ci vei fi luat și dat în mâna lui, vei da ochi cu împăratul Babilonului, el îți va vorbi gură către gură și vei merge la Babilon.›»’ 4 Numai, ascultă Cuvântul Domnului, Zedechia, împăratul lui Iuda! Așa vorbește Domnul despre tine: ‘Nu vei muri ucis de sabie, 5 ci vei muri în pace și, cum au ars miresme pentru părinții tăi, vechii împărați, care au fost înaintea ta, tot așa vor arde și pentru tine și te vor jeli, zicând: «Vai, doamne!» Căci Eu am rostit cuvântul acesta’, zice Domnul.” 6 Prorocul Ieremia a spus toate aceste cuvinte lui Zedechia, împăratul lui Iuda, la Ierusalim, 7 pe când oastea împăratului Babilonului lupta împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor celorlalte cetăți ale lui Iuda, împotriva Lachisului și Azechei, căci acestea erau cetățile care mai rămăseseră din toate cetățile întărite ale lui Iuda.
Amenințări
8 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce împăratul Zedechia făcuse o învoială cu tot poporul Ierusalimului ca să vestească slobozenia robilor, 9 pentru ca fiecare să lase slobozi pe robul și roaba sa, pe evreu și pe evreică, și nimeni să nu mai țină în robie pe fratele său iudeu. 10 Toate căpeteniile și tot poporul care făcuseră învoiala s-au legat să lase slobozi fiecare pe robul și roaba lui și să nu-i mai țină în robie. Ei au ascultat și le-au dat drumul. 11 Dar, mai pe urmă , s-au răzgândit, au luat înapoi pe robii și roabele pe care-i sloboziseră și i-au silit să le fie iarăși robi și roabe. 12 Atunci, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia din partea Domnului astfel: 13 „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu am făcut un legământ cu părinții voștri în ziua când i-am scos din țara Egiptului, din casa robiei și le-am zis: 14 «După șapte ani, fiecare din voi să lase slobod pe fratele său evreu care i se vinde lui; șase ani să-ți slujească și apoi să-l lași slobod de la tine.» Dar părinții voștri nu M-au ascultat și n-au luat aminte la Mine. 15 Voi v-ați întors astăzi în voi înșivă, ați făcut ce este bine înaintea Mea, vestind fiecare slobozenia pentru aproapele său, și ați făcut o învoială înaintea Mea, în Casa peste care este chemat Numele Meu. 16 Dar pe urmă v-ați luat vorba îndărăt și Mi-ați pângărit Numele, luând iarăși înapoi fiecare pe robii și roabele pe care-i sloboziserăți și-i lăsaserăți în voia lor, și i-ați silit să vă fie iarăși robi și roabe.’ 17 De aceea așa vorbește Domnul: ‘Nu M-ați ascultat ca să vestiți slobozenia fiecare pentru fratele său, fiecare pentru aproapele său. Iată, Eu vestesc împotriva voastră’, zice Domnul, ‘slobozenia sabiei , ciumei și foametei și vă voi face de pomină printre toate împărățiile pământului. 18 Și pe oamenii care au călcat legământul Meu, care n-au păzit îndatoririle învoielii pe care o făcuseră înaintea Mea, tăind un vițel în două și trecând printre cele două jumătăți ale lui, 19 și anume pe căpeteniile lui Iuda și pe căpeteniile Ierusalimului, pe famenii dregători, pe preoți și pe tot poporul țării, care au trecut printre bucățile vițelului, 20 îi voi da în mâinile vrăjmașilor lor, în mâinile celor ce vor să le ia viața, și trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor câmpului. 21 Dar pe Zedechia, împăratul lui Iuda, și pe căpeteniile lui, îi voi da în mâinile vrăjmașilor lor, în mâinile celor ce vor să le ia viața, în mâinile oștirii împăratului Babilonului, care a plecat de la voi! 22 Iată , voi da poruncă’, zice Domnul, ‘și-i voi aduce înapoi împotriva cetății acesteia; o vor bate, o vor lua și o vor arde cu foc. Și voi preface cetățile lui Iuda într-un pustiu fără locuitori.’”
Prorocie despre soarta lui Ezechia
1 Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul, când Nebucadnețar, împăratul Babilonului și toată oastea lui și toate împărățiile pământului care erau sub stăpânirea mâinii sale și toate popoarele se luptau împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților sale, zicând: 2 Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Mergi și vorbește lui Zedechia, împăratul lui Iuda, și spune‐i: Așa zice Domnul: Iată, voi da cetatea aceasta în mâna împăratului Babilonului și o va arde cu foc. 3 Și tu nu vei scăpa din mâna lui, ci vei fi prins și vei fi dat în mâna lui și ochii tăi vor vedea ochii împăratului Babilonului și gura ta va vorbi cu gura lui și vei merge la Babilon. 4 Totuși, ascultă cuvântul Domnului, Zedechia, împărat al lui Iuda. Așa zice Domnul despre tine: Nu vei muri de sabie; 5 vei muri în pace; și cu arderile părinților tăi, împăraților de mai înainte, care au fost mai înainte de tine, așa îți vor face o ardere și te vor plânge, zicând : Vai, domnule! Căci eu am vorbit cuvântul, zice Domnul. 6 Și prorocul Ieremia a vorbit toate cuvintele acestea către Zedechia, împăratul lui Iuda, în Ierusalim. 7 Și oastea împăratului Babilonului se lupta împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților lui Iuda care rămăseseră, împotriva Lachisului și împotriva Azechei, căci aceste cetăți întărite rămăseseră neluate din cetățile lui Iuda. 8 Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul, după ce împăratul Zedechia făcuse legământ cu tot poporul care era în Ierusalim ca să le vestească slobozenie ; 9 ca fiecare să lase slobod pe robul său și fiecare pe roaba sa, evreu sau evreică, pentru ca nimeni să nu facă robi din ei, din vreun iudeu, fratele său. 10 Și toți mai marii și tot poporul, care intrase în legământ, au ascultat, ca fiecare să lase slobod pe robul său și fiecare pe roaba sa, ca să nu‐i mai facă robi: au ascultat și i‐au lăsat. 11 Dar după aceea s‐au întors și au adus îndărăt pe robii și roabele pe care‐i lăsaseră slobozi și i‐au silit să fie robi și roabe. 12 De aceea cuvântul Domnului a fost către Ieremia de la Domnul, zicând: 13 Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Am făcut legământ cu părinții voștri în ziua când i‐am scos din țara Egiptului, din casa robiei, zicând: 14 După trecere de șapte ani să lăsați fiecare pe fratele său evreu care s‐a vândut ție și ți‐a slujit șase ani: să‐l lași slobod de la tine. Dar părinții voștri nu m‐au ascultat, nici nu și‐au plecat urechea. 15 Și voi, voi v‐ați întors în ziua aceasta și ați făcut ce este drept înaintea mea, vestind fiecare slobozenia aproapelui său: și ați făcut legământ înaintea mea în casa care se numește după numele meu, 16 dar v‐ați întors și ați pângărit numele meu și ați adus îndărăt fiecare pe robul său și fiecare pe roaba sa, pe care i‐ați lăsat slobozi la voia lor și i‐ați silit ca să fie robi și roabe. 17 De aceea așa zice Domnul: Voi nu m‐ați ascultat ca să vestiți fiecare slobozenie fratelui său și fiecare aproapelui său: iată, zice Domnul, eu vestesc asupra voastră slobozenia sabiei , ciumei și foametei, și vă voi da să fiți mânați încoace și încolo între toate împărățiile pământului. 18 Și voi da pe oamenii care au călcat legământul meu, care n‐au împlinit cuvintele legământului pe care l‐au făcut înaintea mea (vițelul pe care l‐au tăiat în două și au trecut printre bucățile lui), 19 pe mai marii lui Iuda și pe mai marii Ierusalimului, pe fameni și pe preoți și pe tot poporul țării care a trecut printre bucățile vițelului; 20 îi voi da în mâna vrăjmașului lor și în mâna celor ce le caută viața: și trupurile lor moarte vor fi ca mâncare păsărilor cerurilor și fiarelor pământului. 21 Și voi da pe Zedechia, împăratul lui Iuda, și pe mai marii lui, în mâna vrăjmașilor lor și în mâna celor ce le caută viața și în mâna oștii împăratului Babilonului care s‐au suit de la voi. 22 Iată , eu poruncesc, zice Domnul, și‐i voi aduce iarăși la cetatea aceasta și vor lupta împotriva ei și o vor lua și o vor arde cu foc și voi face cetățile lui Iuda o pustie fără locuitor.