Trâmbițele de argint
1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2 „Fă-ți două trâmbițe de argint; să le faci de argint bătut. Ele să-ți slujească pentru chemarea adunării și pentru pornirea taberelor. 3 Când se va suna cu ele, toată adunarea să se strângă la tine, la ușa cortului întâlnirii. 4 Când se va suna numai cu o trâmbiță, să se strângă la tine căpeteniile, mai-marii peste miile lui Israel. 5 Când veți suna cu vâlvă, să pornească cei ce tăbărăsc la răsărit; 6 când veți suna a doua oară cu vâlvă, să pornească cei ce tăbărăsc la miazăzi; pentru plecarea lor, să se sune cu vâlvă. 7 Când va fi vorba de strângerea adunării, să sunați , dar să nu sunați cu vâlvă. 8 Din trâmbițe să sune fiii lui Aaron, preoții. Aceasta să fie o lege veșnică pentru voi și pentru urmașii voștri. 9 Când veți merge la război, în țara voastră, împotriva vrăjmașului care va lupta împotriva voastră, să sunați cu vâlvă din trâmbițe, și Domnul Dumnezeul vostru Își va aduce aminte de voi și veți fi izbăviți de vrăjmașii voștri. 10 În zilele voastre de bucurie, la sărbătorile voastre și la lunile noi ale voastre, să sunați din trâmbițe, când vă veți aduce arderile-de-tot și jertfele de mulțumire, și ele vor face ca Dumnezeul vostru să-Și aducă aminte de voi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.”
Plecarea din Sinai
11 În ziua a douăzecea a lunii a doua a anului al doilea, s-a ridicat norul de pe cortul întâlnirii. 12 Și copiii lui Israel au pornit din pustia Sinai după taberele lor. Norul s-a oprit în pustia Paran. 13 Această cea dintâi plecare au făcut-o după porunca Domnului dată prin Moise. 14 Întâi a pornit steagul taberei fiilor lui Iuda, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Iuda era mai-mare Nahșon , fiul lui Aminadab; 15 peste oștirea seminției fiilor lui Isahar era Netaneel, fiul lui Țuar; 16 peste oștirea seminției fiilor lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon. 17 Când a fost desfăcut cortul , au pornit întâi fiii lui Gherșon și fiii lui Merari, ducând cortul. 18 Apoi a pornit steagul taberei lui Ruben, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Ruben era mai-mare Elițur, fiul lui Ședeur; 19 peste oștirea seminției fiilor lui Simeon era Șelumiel, fiul lui Țurișadai; 20 peste oștirea seminției fiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Deuel. 21 Apoi au pornit chehatiții, ducând Sfântul Locaș; până la venirea lor ceilalți întinseseră cortul. 22 Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Efraim, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Efraim era mai-mare Elișama, fiul lui Amihud; 23 peste oștirea seminției fiilor lui Manase era Gamliel, fiul lui Pedahțur; 24 peste oștirea seminției fiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni. 25 Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Dan, împreună cu oștirile lui: ei erau coada tuturor taberelor. Peste oștirea lui Dan era mai-mare Ahiezer, fiul lui Amișadai; 26 peste oștirea seminției fiilor lui Așer era Paguiel, fiul lui Ocran; 27 peste oștirea seminției fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan. 28 Acesta a fost șirul în care au pornit copiii lui Israel, după oștirile lor; așa au plecat.
Moise și socrul său
29 Moise a zis lui Hobab, fiul lui Reuel , Madianitul, socrul lui Moise: „Noi plecăm spre locul despre care Domnul a zis: ‘Eu vi-l voi da.’ Vino cu noi, și îți vom face bine, căci Domnul a făgăduit că va face bine lui Israel.” 30 Hobab i-a răspuns: „Nu pot să merg, ci mă voi duce în țara mea și în locul meu de naștere.” 31 Și Moise a zis: „Nu ne părăsi, te rog, fiindcă tu cunoști locurile unde putem să tăbărâm în pustie, deci tu să ne fii călăuză. 32 Și dacă vii cu noi, te vom face să te bucuri de binele pe care ni-l va face Domnul.” 33 Ei au plecat de la muntele Domnului și au mers trei zile; chivotul legământului Domnului a pornit înaintea lor și a făcut un drum de trei zile, ca să le caute un loc de odihnă. 34 Norul Domnului era deasupra lor în timpul zilei, când porneau din tabără. 35 Când pornea chivotul, Moise zicea: „Scoală-Te , Doamne, ca să se împrăștie vrăjmașii Tăi și să fugă dinaintea Feței Tale cei ce Te urăsc!” 36 Iar când îl așezau, zicea: „Întoarce-Te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel!”
Trâmbițele
1 Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 2 Fă‐ți două trâmbițe de argint; să le faci de lucru bătut și să‐ți slujească pentru chemarea adunării și pentru plecarea taberelor. 3 Și când vor sufla cu ele, să se strângă toată adunarea la tine la intrarea cortului întâlnirii. 4 Și când vor sufla cu una, atunci să se strângă la tine mai marii, capii miilor lui Israel. 5 Și când veți sufla alarmă, să plece taberele cele tăbărâte spre răsărit. 6 Și când veți sufla alarmă a doua oară, să plece taberele cele tăbărâte spre miazăzi . Să sufle alarma la plecarea lor. 7 Și când va fi să fie strânsă adunarea, să suflați , dar să nu suflați alarmă. 8 Și fiii lui Aaron, preoții, să sufle în trâmbițe și ele să vă fie un așezământ în veac în neamurile voastre. 9 Și când veți ieși la război în țara voastră împotriva vrăjmașului care vă va asupri , atunci să suflați alarmă cu trâmbițele; și veți fi amintiți înaintea Domnului Dumnezeului vostru și veți fi mântuiți de vrăjmașii voștri. 10 Și în ziua bucuriei voastre și la sărbătorile voastre și la începutul lunilor voastre să suflați în trâmbițe peste arderile de tot ale voastre și peste jertfele voastre de pace; și vă vor fi spre amintire înaintea Dumnezeului vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Plecarea din Sinai
11 Și a fost așa : în anul al doilea în luna a doua, la douăzeci ale lunii, norul s‐a ridicat de pe locașul mărturiei. 12 Și copii lui Israel au plecat după călătoriile lor din pustia Sinai și norul a stătut în pustia Paran. 13 Și au plecat, pentru întâia oară, după porunca Domnului prin Moise. 14 Și mai întâi a plecat steagul taberei copiilor lui Iuda după oștile lor; și peste oastea sa era Nahșon , fiul lui Aminadab. 15 Și peste oastea seminției copiilor lui Isahar era Netaneel, fiul lui Tuar. 16 Și peste oastea seminției copiilor lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon. 17 Și locașul a fost desfăcut și fiii lui Gherșon și fiii lui Merari au plecat ducând locașul. 18 Și steagul taberei lui Ruben a plecat după oștile lor; și peste oastea sa era Elițur, fiul lui Ședeur. 19 Și peste oastea seminției copiilor lui Simeon era Șelumiel, fiul lui Țurișadai. 20 Și peste oastea seminției copiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Deuel. 21 Și chehatiții au plecat ducând locașul sfințit și ceilalți au așezat cortul până la venirea lor. 22 Și steagul taberei copiilor lui Efraim a plecat după oștile lor; și peste oastea sa era Elișama, fiul lui Amihud. 23 Și peste oastea seminției copiilor lui Manase era Gamliel, fiul lui Pedahțur. 24 Și peste oastea seminției copiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni. 25 Și a plecat steagul taberei copiilor lui Dan, coada tuturor taberelor, după oștile lor; și peste oastea sa era Ahiezer, fiul lui Amișadai. 26 Și peste oastea seminției copiilor lui Așer era Paguiel, fiul lui Ocran. 27 Și peste oastea seminției copiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan. 28 Acestea au fost plecările copiilor lui Israel după oștile lor; și au plecat.
Moise și Hobab
29 Și Moise a zis lui Hobab, fiul lui Reuel Madianitul, socrul lui Moise: Noi plecăm la locul despre care Domnul a zis: Îl voi da vouă! Vino cu noi și‐ți vom face bine, căci Domnul a vorbit bine despre Israel. 30 Și el i‐a zis: Nu voi merge, ci mă voi duce în țara mea și la rudenia mea. 31 Și el a zis: Rogu‐te, nu ne lăsa, căci tu știi unde să tăbărâm în pustie și ne vei fi în loc de ochi. 32 Și va fi așa : dacă vei veni cu noi, da, va fi așa : orice bine ne va face Domnul așa îți vom face și noi ție. 33 Și au plecat din muntele Domnului cale de trei zile. Și chivotul legământului Domnului a mers înaintea lor cale de trei zile, ca să le caute un loc de odihnă. 34 Și norul Domnului era deasupra lor ziua când au plecat din tabără. 35 Și a fost așa : când pleca chivotul, Moise zicea: Scoală‐te , Doamne, și să se risipească vrăjmașii tăi; și să fugă dinaintea feței tale cei ce te urăsc! 36 Și când se odihnia, zicea: Întoarce‐te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel.