1 Prorocia lui Obadia. Așa vorbește Domnul Dumnezeu despre Edom : (Noi am auzit o veste din partea Domnului și un sol a fost trimis cu ea printre neamuri, zicând: „Sculați-vă să mergem împotriva Edomului ca să ne războim cu el!”) 2 „Iată, te voi face mic printre neamuri, vei fi cel mai disprețuit. 3 Căci mândria inimii tale te-a dus în rătăcire pe tine, care locuiești în crăpăturile stâncilor și domnești în înălțime, de aceea tu zici în tine însuți: ‘Cine mă va arunca la pământ?’ 4 Dar, chiar dacă ai locui tot atât de sus ca vulturul, chiar dacă ți-ai așeza cuibul între stele, tot te voi arunca jos și de acolo”, zice Domnul. 5 „Dacă ar fi intrat la tine niște hoți sau niște tâlhari de noapte – cum ești de pustiit! –, ar fi luat ei oare mai mult decât ar fi putut? Dacă ar fi venit niște culegători de vie la tine, n-ar fi lăsat ei niciun strugure pe urmă? 6 Vai! Ce scormonit este Esau! Cum i s-au descoperit comorile! 7 Toți cei uniți cu tine te-au izgonit înapoi până la hotar, prietenii tăi te-au înșelat și te-au stăpânit. Cei ce mâncau din pâinea ta ți-au întins curse pe care nu le-ai băgat de seamă ! 8 Oare”, zice Domnul, „nu voi pierde Eu în ziua aceea pe cei înțelepți din Edom și priceperea din muntele lui Esau? 9 Vitejii tăi, Temane , se vor înspăimânta, pentru ca toți cei din muntele lui Esau să piară în măcel. 10 Din pricina silniciei făcute împotriva fratelui tău Iacov, vei fi acoperit de rușine și vei fi nimicit cu desăvârșire pentru totdeauna. 11 Căci în ziua când stăteai în fața lui, în ziua când străinii îi luau averea, când străinii intrau pe porțile lui și aruncau sorțul asupra Ierusalimului, și tu erai atunci ca unul din ei! 12 Nu trebuia să te uiți mulțumit la ziua fratelui tău, în ziua nenorocirii lui, nu trebuia să te bucuri de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor și nu trebuia să vorbești cu semeție în ziua strâmtorării! 13 Nici nu trebuia să intri pe porțile poporului Meu în ziua nenorocirii lui, nici nu trebuia să te bucuri de nenorocirea lui în ziua prăpădului lui și nu trebuia să pui mâna pe bogățiile lui în ziua prăpădului lui! 14 Nu trebuia să stai la răspântii, ca să nimicești pe fugarii lui, și nici nu trebuia să dai în mâna vrăjmașului pe cei ce scăpaseră din el în ziua necazului lui! 15 Căci ziua Domnului este aproape pentru toate neamurile. Cum ai făcut, așa ți se va face; faptele tale se vor întoarce asupra capului tău. 16 Căci, după cum ați băut paharul mâniei voi, cei de pe muntele Meu cel sfânt, tot așa toate neamurile îl vor bea necurmat; vor bea, vor sorbi din el și vor fi ca și când n-ar fi fost niciodată. 17 Dar mântuirea va fi pe muntele Sionului, el va fi sfânt și casa lui Iacov își va lua înapoi moșiile. 18 Casa lui Iacov va fi un foc și casa lui Iosif, o flacără, dar casa lui Esau va fi miriștea pe care o vor aprinde și o vor mistui, și nu va mai rămâne niciunul din casa lui Esau”, căci Domnul a vorbit. 19 Cei de la miazăzi vor stăpâni muntele lui Esau și cei din câmpie , țara filistenilor; vor stăpâni și ținutul lui Efraim și al Samariei, și Beniamin va stăpâni Galaadul. 20 Dar prinșii de război ai acestei oștiri a copiilor lui Israel vor stăpâni țara canaaniților până la Sarepta și prinșii de război ai Ierusalimului care sunt la Sefarad vor stăpâni cetățile de miazăzi. 21 Izbăvitorii se vor sui pe muntele Sionului ca să judece muntele lui Esau. Dar împărăția va fi a Domnului.
Păcatele și pedepsirea Edomului
1 Vedenia lui Obadia. Așa zice Domnul Dumnezeu despre Edom : Noi am auzit o știre de la Domnul și un sol este trimis între neamuri zicând : Sculați‐vă și să ne sculăm cu război împotriva lui! 2 Iată te‐am făcut mic între neamuri. Ești foarte disprețuit. 3 Semeția inimii tale te‐a amăgit, tu care locuiești în crăpăturile stâncii, a cărui locuință este sus; care zice în inima sa: Cine mă va coborî la pământ? 4 Chiar dacă te vei înălța ca vulturul și dacă‐ți vei pune cuibul între stele, de acolo te voi coborî, zice Domnul. 5 Dacă ar fi venit la tine hoți sau tâlhari de noapte, (cât ești de pustiit!) oare n‐ar fi furat ei până ce aveau de ajuns? Dacă ar fi venit la tine culegători de vie, oare n‐ar fi lăsat ei ceva bobițe? 6 Cât de cercetat este Esau! Cum îi sunt căutate comorile! 7 Toți bărbații în legătură cu tine te‐au împins până la hotar; cei ce erau în pace cu tine te‐au amăgit și te‐au biruit; cei ce mânâncă pâinea ta au întins cursă sub tine. Nu este pricepere în el . 8 Oare în ziua aceea, zice Domnul, nu voi pierde eu pe înțelepți din Edom și priceperea de pe muntele lui Esau? 9 Și vitejii tăi, Temane , se vor înspăimânta, ca orice om să fie stârpit prin junghiere din muntele lui Esau. 10 Pentru asuprirea făcută fratelui tău Iacov, te va acoperi rușinea și vei fi stârpit în veac. 11 În ziua în care ai stat de cealaltă parte, în ziua în care străinii i‐au dus prinsă oastea și cei de alt neam au intrat în porțile lui și au aruncat sorțul asupra Ierusalimului și tu ai fost ca unul din ei. 12 Dar nu te uita la ziua fratelui tău în ziua pierderii lui, și nu te bucura împotriva copiilor lui Iuda în ziua pieirii lor, nici nu‐ți deschide larg gura în ziua strâmtorării. 13 Nu intra în poarta poporului meu în ziua dărăpănării lor; nici nu te uita la nenorocirea lor în ziua dărăpănării lor, nici nu pune mâna și tu pe averea lor în ziua dărăpănării lor, 14 și nu sta la răspântii, ca să stârpești pe cei din el care scapă, și nu trăda pe cei rămași ai lui în ziua strâmtorării. 15 Căci ziua Domnului este aproape asupra tuturor neamurilor. Cum ai făcut, ți se va face; răsplata ta se va întoarce asupra capului tău. 16 Căci precum ați băut pe muntele cel sfânt al meu, așa vor bea toate neamurile necurmat, da, vor bea și vor sorbi și vor fi ca și cum nici n‐ar fi fost. 17 Dar pe muntele Sionului va fi scăpare și el va fi sfânt; și casa lui Iacov va stăpâni stăpânirile lor. 18 Și casa lui Iacov va fi un foc și casa lui Iosif o flacără și casa lui Esau miriște, și vor arde între ei și‐i vor mistui; și nu va rămâne niciunul din casa lui Esau. Căci Domnul a vorbit. 19 Și cei de la miazăzi vor stăpâni muntele lui Esau; și cei din șes pe filisteni; da, vor stăpâni câmpia lui Efraim și câmpia Samariei. Și Beniamin va stăpâni Galaadul. 20 Și cei strămutați din oastea copiilor lui Israel vor stăpâni ce era al Cananiților până la Sarepta. Și cei strămutați ai Ierusalimului care erau în Sefarad vor stăpâni cetățile de la miazăzi. 21 Și mântuitori se vor sui pe muntele Sionului ca să judece muntele lui Esau. Și împărăția va fi a Domnului.