Ispita preacurviei și urmările ei
1 Fiule, păstrează cuvintele mele și ține la tine sfaturile mele!
2 Ține sfaturile mele și vei trăi;
păzește învățăturile mele ca lumina ochilor!
3 Leagă-le la degete,
scrie-le pe tăblița inimii tale!
4 Zi înțelepciunii: „Tu ești sora mea!”
Și numește priceperea prietena ta,
5 ca să te ferească de nevasta altuia,
de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare.
6 Stăteam la fereastra casei mele
și mă uitam prin zăbrele.
7 Am zărit printre cei neîncercați,
am văzut printre tineri
pe un băiat fără minte .
8 Trecea pe uliță, la colțul unde stătea una din aceste străine,
și a apucat pe calea care ducea spre locuința ei.
9 Era în amurg, seara,
în noaptea neagră și întunecoasă.
10 Și iată că i-a alergat înainte o femeie
îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată.
11 Era bună de gură și fără astâmpăr;
picioarele nu-i puteau sta acasă:
12 când în uliță, când în piețe,
pe la toate colțurile stătea la pândă.
13 Ea l-a îmbrățișat și l-a sărutat
și, cu o față fără rușine, i-a zis:
14 „Eram datoare cu o jertfă de mulțumire,
azi mi-am împlinit juruințele.
15 De aceea ți-am ieșit înainte,
să te caut, și te-am și găsit.
16 Mi-am împodobit patul cu învelitori,
cu așternut de pânzeturi din Egipt;
17 mi-am stropit așternutul
cu smirnă, aloe și scorțișoară.
18 Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineață,
să ne desfătăm cu dezmierdări!
19 Căci bărbatul meu nu este acasă,
a plecat într-o călătorie lungă,
20 a luat cu el sacul cu bani
și nu se va întoarce acasă decât la luna nouă.”
21 Tot vorbindu-i , ea l-a ademenit
și l-a atras cu buzele ei ademenitoare.
22 Deodată, a început să meargă după ea,
ca boul care se duce la măcelărie,
ca un cerb care aleargă spre cursă,
23 ca pasărea care dă buzna în laț,
fără să știe că o va costa viața,
până ce săgeata îi străpunge ficatul.
24 Și acum, fiilor, ascultați-mă
și luați aminte la cuvintele gurii mele!
25 Să nu ți se abată inima spre calea unei asemenea femei,
nu te rătăci pe cărările ei.
26 Căci ea a făcut să cadă multe jertfe
și mulți sunt cei pe care i-a ucis ea.
27 Casa ei este drumul spre Locuința morților,
drumul care coboară spre locașurile morții.
Ispita preacurviei și urmările ei
1 Fiul meu, păzește cuvintele mele și păstrează cu tine poruncile mele! 2 Păzește poruncile mele și trăiește; și păzește îndrumarea mea ca lumina ochiului tău. 3 Înfășoară‐le în jurul degetelor tale, scrie‐le pe tabla inimii tale! 4 Zi înțelepciunii: Ești sora mea! Și cheamă priceperea ruda ta, 5 ca ele să te ferească de femeia străină, de străina care lingușește cu cuvintele ei. 6 Căci la fereastra casei mele am privit prin zăbrelele mele: 7 și am zărit între cei proști, am văzut între fii, pe un tânăr fără pricepere . 8 Trecea pe uliță, pe la colțul ei; și mergea pe drumul spre casa ei; 9 în amurg, în seara zilei, în puterea nopții și în întuneric. 10 Și iată, o femeie i‐a ieșit înainte îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată; 11 bună de gură și fără astâmpăr; picioarele nu‐i stau acasă; 12 când pe ulițe, când pe drumuri și pândește la toate colțurile. 13 Și l‐a apucat și l‐a sărutat și cu fața nerușinată i‐a zis: 14 Am daruri de pace la mine; astăzi mi‐am plătit juruințele. 15 De aceea ți‐am ieșit înainte să‐ți caut cu tot dinadinsul fața și te‐am găsit! 16 Mi‐am împodobit patul cu covoare, cu așternut de pânzeturi de Egipt; 17 mi‐am stropit așternutul cu smirnă, aloe și scorțișoară. 18 Vino să ne îmbătăm cu iubiri până dimineața, să ne desfătăm cu iubiri. 19 Căci gospodarul nu‐i acasă, s‐a dus pe o cale îndelungată, 20 a luat punga cu argint în mână, va veni acasă în ziua de lună plină. 21 Cu multa ei ademenire l‐a prins cu vicleșug; l‐a silit cu lingușirea buzelor ei. 22 El a mers deodată după ea, cum merge boul la junghiere sau ca butucii pentru pedepsirea nebunului; 23 până îi va străpunge săgeata ficatul; cum se grăbește pasărea în laț și nu știe că este în joc viața ei. 24 Și acum, fiilor, ascultați‐mă, și luați aminte la cuvintele gurii mele. 25 Să nu ți se abată inima pe căile ei, să nu te rătăcești în cărările ei. 26 Căci a doborât pe mulți răniți și toți cei uciși de ea au fost o mare oștire. 27 Casa ei este calea spre Șeol, coborând la cămările morții.