PSALMUL 106
1 Lăudați pe Domnul!
Lăudați pe Domnul, căci este bun,
căci îndurarea Lui ține în veci!
2 Cine va putea spune isprăvile mărețe ale Domnului?
Cine va putea vesti toată lauda Lui?
3 Ferice de cei ce păzesc Legea,
de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme!
4 Adu-Ți aminte de mine, Doamne, în bunăvoința Ta pentru poporul Tău!
Adu-Ți aminte de mine și dă-i ajutorul Tău,
5 ca să văd fericirea aleșilor Tăi,
să mă bucur de bucuria poporului Tău
și să mă laud cu moștenirea Ta!
6 Noi am păcătuit ca și părinții noștri,
am săvârșit nelegiuirea, am făcut rău.
7 Părinții noștri în Egipt n-au luat aminte la minunile Tale,
nu și-au adus aminte de mulțimea îndurărilor Tale și au fost neascultători la mare, la Marea Roșie.
8 Dar El i-a scăpat din pricina Numelui Lui,
ca să-Și arate puterea.
9 A mustrat Marea Roșie, și ea s-a uscat;
și i-a trecut prin adâncuri ca printr-un pustiu.
10 I-a scăpat din mâna celui ce-i ura
și i-a izbăvit din mâna vrăjmașului.
11 Apele au acoperit pe potrivnicii lor.
N-a rămas unul măcar din ei.
12 Atunci , ei au crezut în cuvintele Lui și au cântat laudele Lui.
13 Dar au uitat curând lucrările Lui
și n-au așteptat împlinirea planurilor Lui,
14 ci i-a apucat pofta în pustie
și au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.
15 El le-a dat ce cereau,
dar a trimis o molimă printre ei.
16 În tabără au fost geloși pe Moise
și pe Aaron, sfântul Domnului.
17 Atunci s-a deschis pământul și a înghițit pe Datan
și s-a închis deasupra cetei lui Abiram.
18 Focul le-a aprins ceata
și flacăra a mistuit pe cei răi.
19 Au făcut un vițel în Horeb.
S-au închinat înaintea unui chip turnat
20 și au schimbat Slava lor
pe chipul unui bou, care mănâncă iarbă.
21 Au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor,
care făcuse lucruri mari în Egipt,
22 minuni în țara lui Ham,
semne minunate la Marea Roșie.
23 Și El a vorbit să-i nimicească,
dar Moise, alesul Său, a stat la mijloc înaintea Lui,
ca să-L abată de la mânia Lui și să-L oprească să-i nimicească.
24 Ei au nesocotit țara desfătărilor;
n-au crezut în Cuvântul Domnului,
25 ci au cârtit în corturile lor
și n-au ascultat de glasul Lui.
26 Atunci , El a ridicat mâna și a jurat
că-i va face să cadă în pustie,
27 le va doborî sămânța printre neamuri
și-i va împrăștia în mijlocul țărilor.
28 Ei s-au alipit de Baal-Peor
și au mâncat vite jertfite morților.
29 Au mâniat astfel pe Domnul prin faptele lor
și o urgie a izbucnit între ei.
30 Dar Fineas s-a sculat și a făcut judecată
și, astfel, urgia s-a oprit.
31 Lucrul acesta i-a fost socotit ca o stare de neprihănire
din neam în neam, pe vecie.
32 Ei au mâniat pe Domnul la apele Meriba
și Moise a fost pedepsit din pricina lor.
33 Căci s-au răzvrătit împotriva Duhului Lui,
și Moise a vorbit în chip ușuratic cu buzele.
34 Ei n-au nimicit popoarele
pe care le poruncise Domnul să le nimicească,
35 ci s-au amestecat cu neamurile
și au învățat faptele lor,
36 au slujit idolilor lor,
care au fost o cursă pentru ei.
37 Și-au jertfit fiii și fiicele la idoli ,
38 au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor și fiicelor lor,
pe care i-au jertfit idolilor din Canaan,
și țara a fost spurcată astfel prin omoruri.
39 S-au spurcat prin faptele lor,
s-au desfrânat prin faptele lor.
40 Atunci, Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului Său
și a urât moștenirea Lui.
41 I-a dat în mâinile neamurilor,
cei ce îi urau au stăpânit peste ei,
42 vrăjmașii lor i-au asuprit
și au fost smeriți sub puterea lor.
43 El de mai multe ori i-a izbăvit,
dar ei s-au arătat neascultători în planurile lor
și au ajuns nenorociți prin nelegiuirea lor.
44 Dar El le-a văzut strâmtorarea
când le-a auzit strigătele.
45 Și-a adus aminte de legământul Său
și a avut milă de ei după bunătatea Lui cea mare:
46 a stârnit pentru ei mila
tuturor celor ce-i țineau prinși de război.
47 Scapă-ne , Doamne, Dumnezeul nostru,
și strânge-ne din mijlocul neamurilor,
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
și să ne fălim cu lauda Ta!
48 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel,
din veșnicie în veșnicie!
Și tot poporul să zică: „Amin!”
Lăudați pe Domnul!
Răzvrătirile lui Israel și izbăvirile Domnului
1 Lăudați pe Domnul! Mulțumiți Domnului, căci este bun, căci îndurarea lui ține în veac!
2 Cine poate spune faptele cele puternice ale Domnului, sau să facă să răsune toată lauda sa?
3 Ferice de cei ce țin judecata și de cel ce face dreptate în toată vremea.
4 Adu‐ți aminte de mine, Doamne, în bunăvoința ta față de poporul tău. Cercetează‐mă cu mântuirea ta,
5 ca să văd fericirea aleșilor tăi, să mă bucur de bucuria neamului tău și să mă laud cu moștenirea ta!
6 Noi am păcătuit cu părinții noștri, am săvârșit nelegiuire, am lucrat cu răutate.
7 Părinții noștri n‐au înțeles lucrurile tale minunate în Egipt; nu și‐au adus aminte de mulțimea îndurărilor tale, ci s‐au răsculat la mare, la Marea Roșie.
8 Totuși el i‐a mântuit pentru numele său, ca să facă cunoscut puterea sa.
9 Și a mustrat Marea Roșie și a secat; și i‐a trecut prin adâncuri ca printr‐un pustiu.
10 Și i‐a mântuit din mâna celui ce‐i ura și i‐a răscumpărat din mâna vrăjmașului.
11 Și apele au acoperit pe potrivnicii lor; niciunul din ei n‐a rămas.
12 Atunci au crezut cuvintele sale, au cântat lauda sa.
13 Curând au uitat faptele sale, n‐au așteptat sfatul său.
14 Ci au poftit cu poftă în pustie și au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.
15 Și el le‐a dat cererea lor, dar a trimis uscăciune în sufletul lor.
16 Au pizmuit pe Moise în tabără și pe Aaron, sfântul Domnului.
17 Pământul s‐a deschis și a înghițit pe Datan și a acoperit ceata lui Abiram.
18 Și s‐a aprins un foc în ceata lor și flacări au mistuit pe cei răi.
19 Au făcut un vițel în Horeb și s‐au închinat la un chip turnat.
20 Și au schimbat slava lor cu asemănarea unui bou care mănâncă iarbă.
21 Au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor care făcuse lucruri mari în Egipt,
22 lucrări minunate în țara lui Ham, și lucruri înfricoșate la Marea Roșie.
23 Și a zis că‐i va stârpi dacă n‐ar fi stat Moise, alesul său, la spărtură înaintea lui, ca să abată mânia lui să nu‐i stârpească.
24 Și au disprețuit țara cea plăcută, n‐au crezut în cuvântul său;
25 ci au cârtit în corturile lor și n‐au ascultat de glasul Domnului.
26 Și el și‐a ridicat mâna la ei, că‐i va face să cadă în pustie
27 și că va face să cadă sămânța lor între neamuri și‐i va risipi prin țări.
28 Și s‐au alipit de Baal‐Peor și au mâncat jertfele morților.
29 Și l‐au întărâtat prin faptele lor și a izbucnit o rană peste ei.
30 Atunci Fineas s‐a sculat și a făcut judecată și rana a fost oprită.
31 Și aceasta i s‐a socotit spre dreptate din neam în neam până în veci.
32 L‐au ațâțat la mânie la apele Meriba și a fost rău de ei și de Moise din pricina lor.
33 Căci i‐au ațâțat duhul și el a vorbit nesocotit cu buzele.
34 N‐au stârpit popoarele cum le zisese Domnul;
35 ci s‐au amestecat cu neamurile și au învățat faptele lor;
36 și au slujit idolilor lor și ei le‐au fost o cursă.
37 Și au jertfit dracilor pe fiii lor și pe fetele lor.
38 Și au vărsat sânge nevinovat: sângele fiilor și al fetelor lor; i‐au jertfit idolilor Canaanului și țara a fost pângărită cu sânge.
39 Și s‐au întinat prin faptele lor și au curvit prin apucăturile lor.
40 Și mânia Domnului s‐a aprins împotriva poporului său și a urât moștenirea sa.
41 Și i‐a dat în mâna neamurilor și cei ce‐i urau au domnit peste ei.
42 Și vrăjmașii lor i‐au apăsat și au fost supuși sub mâna lor.
43 De multe ori i‐a scăpat; dar l‐au întărâtat prin sfatul lor și au fost apăsați prin nelegiuirea lor.
44 Dar el a privit la nevoia lor, când a auzit strigătul lor.
45 Și și‐a adus aminte de legământul său pentru ei și s‐a căit, după mulțimea îndurărilor sale.
46 Și i‐a făcut să afle milă înaintea tuturor celor ce‐i luaseră prinși.
47 Mântuiește‐ne , Doamne, Dumnezeul nostru, și adună‐ne dintre neamuri, ca să mulțumim sfântului tău nume, ca să ne fălim cu lauda ta.
48 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din veci în veci! Și tot poporul să zică: Amin! Lăudați pe Domnul!