PSALMUL 60
Către mai-marele cântăreților. Se cântă ca și „Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David spre învățătură.
Făcută când purta război cu sirienii din Mesopotamia și cu sirienii din Țoba și când s-a întors Ioab și a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de edomiți
1 Dumnezeule , ne-ai lepădat, ne-ai împrăștiat
și Te-ai mâniat: ridică-ne iarăși!
2 Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i spărturile, căci se clatină!
3 Ai făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat cu un vin de amorțire.
4 Ai dat celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalțe spre biruința adevărului. (Oprire)
5 Pentru ca preaiubiții Tăi să fie izbăviți,
scapă-ne prin dreapta Ta și ascultă-ne!
6 Dumnezeu a zis în sfințenia Lui: „Voi ieși biruitor,
voi împărți Sihemul și voi măsura valea Sucot.
7 Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase,
Efraim este tăria capului Meu,
iar Iuda , toiagul Meu de cârmuire.
8 Moab este ligheanul în care Mă spăl;
peste Edom Îmi arunc încălțămintea;
țara filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!”
9 Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat
și nu mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?
11 Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic .
12 Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari,
și El va zdrobi pe vrăjmașii noștri.
Rugăciune în vremuri de război
Mai marelui muzicii. Pe Șușan‐Edut: Mictam al lui David, spre învățătură; când se lupta cu sirienii din Mesopotamia și cu sirienii din Țoba și când Ioab s‐a întors și a bătut pe Edom în Valea Sării, în număr de douăsprezece mii
1 Dumnezeule , ne‐ai lepădat și ne‐ai risipit, te‐ai mâniat; întoarce‐ne iarăși.
2 Ai cutremurat pământul, l‐ai despicat; vindecă spărturile, căci se clatină.
3 Ai arătat poporului tău lucruri aspre, ne‐ai adăpat cu vin amețitor.
4 Ai dat un steag celor ce se tem de tine, ca să‐l desfășoare pentru adevăr, (Sela.)
5 ca să fie scăpați iubiții tăi. Mântuiește cu dreapta ta și răspunde‐ne!
6 Dumnezeu a vorbit în sfințenia sa. Mă voi veseli, voi împărți Sihemul și voi măsura valea Sucotului.
7 Al meu este Galaadul și al meu Manase, și Efraimul este apărarea capului meu, Iuda legiuitorul meu.
8 Moabul este ligheanul meu, asupra Edomului îmi voi arunca încălțămintea; Filistio , strigă tare din pricina mea!
9 Cine mă va duce la cetatea cea tare? Cine m‐a dus la Edom?
10 Oare nu tu, Dumnezeule, care ne‐ai lepădat? Și nu ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre.
11 Dă‐ne ajutor împotriva potrivnicului, căci mântuirea care vine de la om este zadarnică .
12 Cu Dumnezeu vom face lucruri vitejești, căci el va călca în picioare pe potrivnicii noștri.