Rut ascultă de sfatul soacrei ei
1 Soacră-sa, Naomi, i-a zis: „Fiica mea, aș vrea să-ți dau un loc de odihnă , ca să fii fericită. 2 Și acum, Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vânture la noapte orzurile în arie. 3 Spală-te și unge-te , apoi îmbracă-te cu hainele tale și coboară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, până va isprăvi de mâncat și de băut. 4 Și când se va duce să se culce, însemnează-ți locul unde se culcă. Apoi du-te, descoperă-i picioarele și culcă-te. Și el însuși îți va spune ce să faci.” 5 Ea i-a răspuns: „Voi face tot ce ai spus.” 6 Rut s-a coborât la arie și a făcut tot ce poruncise soacră-sa. 7 Boaz a mâncat și a băut și inima-i era veselă. S-a dus și s-a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci încet de tot, i-a descoperit picioarele și s-a culcat. 8 La miezul nopții, omul s-a speriat, s-a plecat și iată că o femeie era culcată la picioarele lui. 9 El a zis: „Cine ești tu?” Ea a răspuns: „Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ți poala hainei peste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare.” 10 Și el a zis: „Fii binecuvântată de Domnul, fiică! Această faptă de pe urmă mărturisește și mai mult pentru tine decât cea dintâi că n-ai umblat după tineri, săraci sau bogați. 11 Acum, fiică, nu te teme, îți voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea știe că ești o femeie cinstită. 12 Este adevărat că am drept de răscumpărare, dar este o altă rudă mai aproape decât mine. 13 Rămâi în noaptea aceasta aici. Și mâine, dacă vrea să te răscumpere , bine, să te răscumpere; dar dacă nu-i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu, viu este Domnul! Culcă-te aici până dimineață.” 14 Ea a rămas culcată la picioarele lui până dimineața și s-a sculat mai înainte de a se putea cunoaște unul pe altul. Boaz a zis: „Să nu știe nimeni că a intrat o femeie în arie!” 15 Și a adăugat: „Adu mantaua de pe tine și ține-o.” Ea a ținut-o și el a măsurat șase măsuri de orz și le-a pus pe ea. Apoi a intrat în cetate. 16 Rut s-a întors la soacră-sa, și Naomi a zis: „Tu ești, fiica mea?” Rut i-a istorisit tot ce-i făcuse omul acela. 17 Ea a zis: „Mi-a dat aceste șase măsuri de orz, zicând: ‘Să nu te întorci cu mâinile goale la soacră-ta.’” 18 Și Naomi a zis: „Fii liniștită , fiica mea, până vei ști cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă până nu va sfârși lucrul chiar astăzi.”
Rut ascultă de sfatul Naomiei
1 Și Naomi, soacră‐sa, i‐a zis: Fiica mea, oare nu‐ți voi căuta eu odihnă ca să‐ți fie bine? 2 Și acum Boaz cu ale cărui fete ai fost, nu este el ruda noastră? Iată el vântură la noapte orzul în arie. 3 Deci scaldă‐te și unge‐te și pune‐ți veșmintele pe tine și coboară‐te la arie. Nu te face cunoscută bărbatului până va sfârși de mâncat și de băut. 4 Și va fi așa : când se va culca, înseamnă locul unde se va culca, și intră și descopere picioarele lui și culcă‐te și îți va spune ce ai să faci. 5 Și ea i‐a zis: Voi face tot ce ai zis. 6 Și s‐a coborât la arie și a făcut după toate cele ce‐i poruncise soacră‐sa. 7 Și Boaz a mâncat și a băut și i s‐a veselit inima și s‐a dus să se culce la capătul unei clăi. Și ea a venit încet și i‐a descoperit picioarele și s‐a culcat. 8 Și a fost așa : la miezul nopții bărbatul s‐a speriat și s‐a întors, și iată o femeie era culcată la picioarele lui. 9 Și el a zis: Cine ești tu? Și ea a răspuns: Eu sunt Rut, roaba ta, întinde‐ți aripa ta peste roaba ta, căci tu ai dreptul de răscumpărare. 10 Și el a zis: Binecuvântată să fii tu de Domnul, fiica mea! Tu ai arătat mai multă îndurare la urmă decât la început; căci nu te‐ai dus după tineri, fie săraci fie bogați. 11 Și acum, fiica mea, nu te teme; tot ce‐mi vei zice îți voi face, căci toată poarta poporului meu știe că ești o femeie vrednică. 12 Și acum, cu adevărat, eu sunt unul care are dreptul de răscumpărare, dar este unul, care are dreptul de răscumpărare, care este mai aproape decât mine. 13 Rămâi noaptea aceasta și va fi așa : dimineață, dacă va voi să te răscumpere, bine, să te răscumpere; iar dacă nu va voi să te răscumpere el, te voi răscumpăra eu, viu este Domnul. Culcă‐te până dimineață. 14 Și ea s‐a culcat la picioarele lui până dimineață și s‐a sculat înainte de a se cunoaște unul pe altul. Și el a zis: Nimeni să nu știe că a venit o femeie la arie. 15 Și a zis: Adu mantaua care este pe tine și ține‐o. Și ea a ținut‐o și el i‐a măsurat șase măsuri de orz și le‐a pus pe ea și s‐a dus în cetate. 16 Și a venit la soacră‐sa și ea a zis: Cum ești, fiica mea? Și ea i‐a istorisit tot ce‐i făcuse bărbatul. 17 Și a zis: Mi‐a dat aceste șase măsuri de orz, căci mi‐a zis: Să nu mergi cu mâna goală la soacră‐ta. 18 Și ea a zis: Rămâi, fiica mea, până vei ști cum va ieși lucrul, căci bărbatul nu se va odihni până nu va sfârși lucrul astăzi.